— Că Walter Furst şi Wilhelm Tell au luat cetatea Urijoch.

Strigările de bucurie ce să auziră atunci în toată cetatea adeveriră spusele lui Zagheli.

— Toţi Alpii s-au prefăcut în volcan? strigă Landenberg; iată acum Righi se aprinde.

— Aşa, aşa, răspunse Zagheli sărind de bucurie, şi el înalţă steagul libertăţii.

— Cum, murmură Landenberg, şi acesta e vrun semnal?

— Aşa, şi acest semnal vesteşte că Werner Stauffacher şi Melhtal au luat castelul de Schwanau. Acum întoarce-te de astă parte, domnul meu.

Landenberg nu să putu opri de a nu striga de mirare, văzând şi palatul încununându-se cu o diademă de foc.

— Şi iată, urmă Zagheli, aceea ce vesteşte celor din Uri şi din Schwitz că fraţii lor din Unterwald n-au rămas în urmă şi că au stăpânit castelul de Rossberg şi au luat prins pe baliful împărătesc.

Nouă strigări de bucurie răsunară prin cetate.

— Şi ce aveţi de gând să faceţi cu mine? zise Landenberg lăsând capul în jos.

Avem de gând, domnul meu, să te punem să juri că niciodată nu vei mai intra în cantoanele Uri, Schwitz şi Unterwald, că niciodată nu vei purta armele împrotiva confederaţilor; că niciodată nu vei îndemna pe împăratul să ne facă război, şi după ce vei face acest jurământ, vei putea să te duci unde vei voi.

— Şi îmi va fi iertat să-mi dau seamă la suveranul meu?

— Negreşit, răspunse Zagheli.

— Bine, zise Landenberg. Acum aş vrea să mă cobor în apartamentul meu, un aşa jurământ trebuie socotit mai vârtos când are cineva gând să-l păzească.