Pe faţa pământului,

Pe aburii vântului,

Bând şi chiuind

Şi din pistoale trăgând.

Caii cu rând

Pe nări flăcări lăsând

Şi nechezând,

Şi din unghii scăpărând --

Păn-am sosit

Şi v-am găsit.

Acum ori floricica să ne-o daţi,

Că nicăieri n-aveţi să scăpaţi,

C-am venit cu pocloane de-argint,

Să scoatem floricica din pământ,

S-o scoatem cu rădăcină,

S-o sădim la împăratul în grădină,

Ca acolo să -nflorească

Şi să rodească,

Locul să-i priască

Şi să nu se vestejească.

Dacă dumneavoastră, socri-mari,

Gândiţi că suntem tâlhari,

Avem şi bilet

De la al nostru împărat.

Cine ştie carte latinească

Să vie să ne-o citească,

Iar cine nu ştie

Să nu vie,

Ci ca de foc să se ferească.

Să ne aduceţi, socri-mari,

Oameni cărturari:

Vreun popă cu barba deasă,

Să ne citească carte-aleasă;

Ori vreunul cu barba rară,

Să ne ţie pân-în seară,

Ci unul cu barba ca fusul,

Să ne deie curând răspunsul.

Răspunsul nostru este-aşa:

Şase pahare de vin,