[top]Istoria localității

Localitatea este situată pe panta Dealului Mărdăreucăi, vis-a-vis de satul Boşcana, despărţindu-l de el artera automobilistică Chișinău-Criuleni, rîul Ichel şi un şes de vreo 250 m lăţime de pe malul drept al rîului. La circa 700 m la sud de Mărdăreuca, în aceeaşi linie de deal, este situat un orăşel de vile şi sistemul de purificare a apei pompate din fluviul Nistru, lîngă satul Coşerniţa, prin apeductul Vadul lui Vodă – Chișinău. Satul a fost întemeiat în 1932 de familia ţăranului Ion Mardare, venită încoace din satul Oniţcani. În acelaşi an, cu permisiunea administraţiei locale, au mai apărut vreo zece case, înălţate de familii de ţărani din satele Boşcana, Chetroasa, Coşerniţa, Oniţcani, noua aşezare umană fiind îndată luată în subordinea administrativă a primăriei Boşcana cu denumirea Mărdăreuca, în mod automat dîndu-se acelaşi nume şi dealului, pe panta căruia se situase sătucul - Dealul Mărdăreucăi. Lîngă acest deal se întinde Valea Cînepei, iar în vecinătatea nemijlocită, mai la sud, se află Dealul şi Valea Blajiei. În anul 1949 gospodăriile ţărăneşti au fost impuse cu forţa, împreună cu cele din Boşcana, să intre în kolhozul «Puti k komunizmu», care în 1960 îşi schimbă denumirea în «Nistru». La începutul anilor şaptezeci kolhozul a fost reorganizat în sovhozul «Boşcana», gospodăria specializîndu-se în cultura cerealelor, viticultură, creşterea animalelor, tutunărit. Satul Mărdăreuca creştea, înregistrînd în anul 1998, 220 de gospodării cu 750 de locuitori.

[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 651 de oameni, dintre care 47.47% - bărbaţi şi 52.53% - femei. Structura etnică a populaţiei arată astfel: 99.54% - moldoveni, 0.31% - ucraineni, 0.15% - ruşi.