A Italiei libertate
Va-nsufla o nouă viaţă
Legioanelor uitate
De la Dunarea mareaţă.

Şi-n curând ginta latină
Răsări-va ca un soare,
Coperind cu-a sa lumină
Celelate mari popoare.

- Spune-mi, inimă ferice,
Pentru ce tresari cu fală?
Pentru ce răsuni aice
De-o cântare triumfală?

Trista lume-acum îţi pare
Luminoasă şi-nflorită;
Presimţi tu vreo soartă mare
Pentru ţara mea iubită?

- Dar! o scumpă prevestire
Vine-n taină de-mi şopteşte
Că-a românilor marire
Azi în lume se urzeşte;