Hîrtop este un sat din cadrul comunei Băiuș raionul Leova. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Leova și la 80 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 86 de oameni. Satul Hîrtop a fost înființat în anul 1925.
Read moreFinul-lui-Dumnezeu
— Aciea-s departe. Trebuie să ne ducem loc mult. Na-ţi un firicel din părul meu, na-ţi şi din barba mea şi te porneşte băiete la drum. Şi să pui perii 'n trei şi când la o vreme de nevoie să şuieri într-înşii, eu, noi ţi-om veni într-ajutor şi fă de-a-dreptul pe aici şi-ai să dai de pădure şi tot te du 'nnainte .
Se ia el şi se porneşte, merge pân-în pădurea ceea ... când în mijlocul pădurii vede - o fumărie straşnic de mare încât se 'nnăduşia , nu mai putea. S-apropie el acolo pin fum binişor şi găseşte pe mama smăului—îşi pârlea părul de pe picioare că era cald straşnic şi nu mai putea.
— Bună ziua mătuşă.
— Mulţămesc D-tale voinice, da — zice — und-te duci voinice?
— Caut curtea smeului, mătuşă.
— I, flăcăule! Mult trebue să mergi pân ce-i ajunge şi nu mai rămâi cu zile de te-i apropia.
— Mă rog, mătuşă, să-mi spui unde-i drumul cela, că nu mi-i frică . . . mă duc.
— Eu nu-l ştiu, dragul mătuşii.
El, ducându-se aşa prin pădure, aude - un glas de om zicând: Valeu, valeu, tare mi-i foame! El s-apropie. Oare ce să fie - acolo ? Vede un om şezând, greceşte, jos:
— Da ce te vaiţi, bade?
— De pe nouă lanuri grâu am strâns şi tot pâne l-am făcut şi l-am mâncat şi tot mi-i foame.
— Hai cu mine.
— Hai.
Mergând el mai departe a auzit un glas de om zicând aşa: tare mi-i sete.
— Bună vreme, omule. Pentru - ce ţi-i sete, nu găseşti apă să te saturi?
— Câte iezăre a fost în pădurea asta toate le-am băut şi tot mi-i sete.
— Hai cu mine.
— Hai.
Mergând ei aşa mai departe a intrat în altă pădure tustrei ş' aude sub tufe un foşnet. Cine era? Vântul de amiază cel cu buzele mari.
— Bună vreme, vântule, ce faci aici?
— Mă stăpânesc să-mi ţin suflarea şi să 'mpuşc un ţânţariu. Da să-l împuşc să nu-i sparg pielea.
— Da unde-i ţânţarul, că eu nu-l văd.
— Îi lângă soare.
— Lasă, hai cu mine.
— Ba nu. Eu mă duc după ţânţar, duceţi-vă voi înainte. Merg ei mai departe şi ajunge la palatul smăului. Smăul era la vânat şi fata şedea 'n cerdac.
— Bună vremea, soro.
— Mi-o spus smeul că vii după mine. Da-ntoarce-te că te prăpădeşte.
— Nu mi-i frică.
— El acuş vine,-i la vânat. Vine smeul.
— Bine-ai venit, finul lui D-zeu.
— Bine te-am găsit, câne de smău.
— Hai la luptă.
— Hai!
Ş-o luptat ei trei zile şi trei nopţi şi nu-l putea dovedi şi nu se da nici smăul, nici finul lui D-zeu.
El a aprins perii cei doi ş-o venit vântul de la răsărit şi de la amiazi şi când ş-o pus buzele 'n trei11 drept în jumătate a despicat smăul când a suflat. O jumătate a murit că era c-un cap, da o jumătate nu, că era cu două—că era cu trei de toate. Şi s-a rugat finul lui Dumnezeu straşnic la Statul-Palmă - barbă-cot .
— Nu-ţi pot face nimic, că el s-o dus la - mpăratul ţării iştia să spue ce i-ai făcut. De-acu Dac - ai pute luptă-te cu - acela .
Acu el s-a pornit cu Soră - sa .
Când a ajuns aproape de palatul împăratului celuia nu era de chip să treacă, aşa era de straşnic şi mergând el p' înprejur a ajuns la o baltă. Pe balta ceea era trei băieţi şi se băteau de la o cuşmă, de la un biciu şi de la o sulă.
— Ce vă băteţi, măi băieţi?