(el.) Leac împotriva boalei ce să dă.

apothecariu

(el.) Cela ce şede la prăvălie, şi, mai cu deadins, cela ce vinde ierbi, doftorie.

apofasisticos

(el.) Ales, de istov, cuvînt carile într-alt chip nu să mai poate întoarce.

atheofovia

(el.) Nefrica dumnădzăiască.

apelpisia

(el.) Deznedejduirea, scăparea a toată nedejdea.

aplos

(el.) Chiar, de-a dreptul, prost, curat.

aporia

(el.) Întrebare cu prepus, carea pofteşte dezlegare.

apofthegma

(el.) Cuvînt, voroavă aleasă, filosofască.

alhimista

(arăp.) Cela ce sileşte a face din aramă aur, cela ce ştie a preface formele materiii.

argument

(lăt.) Dovadă, cuvînt, voroavă doveditoare.

armistiţie

(lăt.) Vreme pusă, în carea, de războiu său de pace, solii şi mijlocitorii să aleagă.

aromate

(el.) Toate săminţele, ierbile şi unsorile frumos mirositoare.

articule

(lăt.) Încheietura osului şi a voroavii capete.

arete

(lăt.) Un fel de bolovani cu carii, bătînd, zidiurile cetăţilor sfărîmă.

anevsplahnos

(el.) Nemilostiv, carile nu ştie a să milostivi.

Asia

(el.) A patra parte a lumii, carea ţine părţile răzsăritului.

astrolav

(el.) Cinie de aramă sau de lemn în carile drumul stelelor să arată.

atomistii

(el.) Filosofii carii sint din ceata epicurilor şi dzic că toate în lume sint tîmplătoare.

atomuri

(el.) Lucrul carele într-alt chip sau parte nu să mai poate despărţi, despica, tăia; netăiat.

afthadia

(el.) Obrăznicie, îndrăzneala fără socoteală, nebunească.