Nu în măria lui Ilie,
Nu cu toiagul lui Moisei,
Nu-n tunete şi străşnicie
Şi-au lepădat iubiţii săi;
Şi nu pe căi scânteietoare
S-a înălţat la cer Hristos,
Ce-nvăţături îmblânzitoare
Adus-a blând şi luminos.
Învăţătorul sfânt al păcii,
Al dragostei şi al iertării
Şi întemeietorul legii
Ce au dat putinţa învierii,
Lucea ca o steluţă blândă
În înălţimea necuprinsă,
Ce-ncepe seara să s-aprindă,
Când ziua în apus îi stinsă.
Căci El în valea cea de plângeri
Venit-au nu cu războire,
Nu ca al răsplătirii înger,
Ce-aduce dreapta pedepsire
În fumuri şi în fulgerare.
Venit-au Miel Nevinovat
Ca jertfa de răscumpărare
Ş-au fost cu spini încununat...
Venit-au pentru răbdăciune,
Smerire-a tot biruitoare;
Venit-au pentru iertăciune
Şi mila-n veci nepieritoare...

Mai 1912