La foc s-a aşezat,
Ca să se încălzească;
Era afară frig.
Şi gloata evreiască
Aşa l-a întrebat:
„Dintr-înşii eşti şi tu,
Din ucenicii Lui?"
Şi a răspuns el: „Nu".
Era afară lună,
Şi gerul era mare...
Dar iată prin ogradă
A păsării cântare
Prevestitoare sună.
Şi ziua nu-i departe.
Dorm slugile-ostenite.
Şi focul nu mai arde...
„Unde-i Iacov, Ioann
Şi unde-s alţii ucenici?"
El a ieşit. Măcar să strigi, --
Pustiu. Nici un galileean.
Şi prorocirea lui Hristos
În gând îndată i-a venit,
Şi-ndată el a izbucnit
Într-un plâns greu şi tânguios.

Iunie 1912