05 September 2018, 14:30 History 16523

Originarii din Moldova pe fronturile Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Foto)

Printre milioane de oameni sovietici mobilizaţi în armată, peste 300 de mii au fost originari din Moldova, care au luptat pe toate fronturile acestui crîncen război. 85 de mii dintre ei au fost decoraţi cu ordine şi medalii.

Deja în primele săptămîni ale războiului 150 de moldoveni au primit decoraţii pentru eroism. Astfel, cele mai înalte distincţii le-au meritat: chişinăuianul S. Livovschi, tiraspoleanul I. Chiriţa şi taraclianul M. Andrienco. Iar pilotul A. Socolov, originar din Chişinău, în zorii zilei de 22 iunie, a doborît în cerul sovietic primul avion german pierdut de inamic în războiul contra U.R.S.S.

În timpul apărării Odesei mitraliorul Maria Motîngă a nimicit 300 de militari inamici, iar lunetista Ludmila Pavlicenco din Chişinău – peste 200. Sub Umani cu moarte de erou a căzut comandantul diviziei a 16-a blindate colonelul M. Mîndru. În luptele de lîngă Moscova s-au distins generalul N. Lebedenco, născut în satul Crihana Nouă, judeţul Cahul, comandantul unui regiment de aviaţie D. Călăraş, originar din Otaci, tiraspolenii P. Şcerbinco şi S. Poleţchi. În timpul apărării Leningradului s-a evidenţiat pilotul unui avion de vînătoare, moldoveanul Petru Bonar, care l-a silit pe un as german să aterizeze pe aerodromul sovietic. Pentru măiestrie în luptă colegii l-au supranumit „stăpîn al cerului".

În timpul apărării Sevastopolului s-au manifestat viitorii soţi şi doctori habilitaţi în istorie Afanasie şi Lucheria Repida. Infanteristul marin A. Repida a fost grav rănit şi mult timp toţi îl considerau ucis. Însă în ultimele minute în ajunul părăsirii fortăreţei de pe Marea Neagră, fiind fără cunoştinţă, el a fost găsit de camarazii săi de arme marinari şi evacuat la Novorosiisk. Numai după o perioadă de tratament de cîteva luni el s-a reîntors în armată şi a luptat pînă la sfîrşitul războiului. Lucheria Efstafievna şi-a finisat calea sa de glorie în luptele pentru eliberarea Moldovei.

Pentru bărbăţie şi eroism, manifestate în luptele de lîngă Stalingrad, originarii din Moldova M. Diordiţă, L. Diordiţă, I. Cutcoveţchi, Z. Chiroşcă şi alţii au fost decoraţi. Iar viitorul academician, rector al U.S.M. şi parlamentar, a devenit în timpul bătăliei de la Stalingrad comandant de baterie, fiind decorat cu ordinul Războiului pentru Apărarea Patriei de gradul II. O faptă eroică în luptele de lîngă Stalingrad a săvîrşit fiica poporului găgăuz, născută în Ceadîr-Lunga, M. Slavioglo care l-a scos de pe cîmpul de luptă pe Ruben Ibarruri, grav rănit, viitor erou al Uniunii Sovietice şi erou naţional al poporului spaniol.

Un exemplu elocvent al prieteniei popoarelor în timpul bătăliei de pe Volga l-a constituit fapta eroică a doi mitraliori – a rusului Mihail Nacinkin şi moldoveanului Iurco Taracul. La intersecţia a două străzi ei au apărat cîteva zile o casă de o mare importanţă strategică. Iniţial, cîteva zeci de soldaţi germani, fiind sprijiniţi cu foc de mitralieră, au încercat fără succes să-i scoată de acolo pe apărători. Însă, suferind pierderi grave, fasciştii au supus clădirea unui atac puternic de artilerie cu aruncătoare de mine. Dar şi după aceasta, apropiindu-se de ruine, au fost întîmpinaţi cu rafale dense de mitralieră. Atunci edificiul a fost atacat masiv din aer şi completamente distrus. Însă nici acum fasciştii n-au putut înainta în adîncul poziţiilor sovietice, deoarece apărătorii acestei case legendare din subsol aruncau în ei un foc ucigător. Ambii au fost grav răniţi, însă duşmanul n-a fost în stare să-şi atingă scopul. Cînd a sosit ajutorul, ei erau deja morţi.

De nenumărate ori l-a salvat de la moarte sigură pe prietenul său evreu pămînteanul nostru, moldovean de naţionalitate, Sergiu Gherasi. Lîngă Minsk, fiind grav rănit el a nimerit în prizonierat. Împreună cu el erau şi prietenii lui pămînteni Demian Jiguli şi Simion Şpiţ. Evreii prizonieri erau scoşi din coloană şi împuşcaţi pe loc. Cînd a sunat comanda „evreii un pas înainte", S. Gherasi nu l-a lăsat pe Simion să iasă din aranjament şi l-a prezentat nemţilor „drept român". Pe teritoriul Poloniei ei au trecut prin toate chinurile iadului, însă fidelitatea prietenului l-a salvat pe Şpiţ de moarte violentă. A mai fost un caz cînd Simion a fost nevoit să se dezbrace pentru a fi verificat la circumcizie şi părea că i-a venit sfîrşitul. Dar şi de astă dată Sergiu nu s-a pierdut şi i-a convins pe fascişti că prietenul lui este tătar musulman.

În luptele de lîngă Kursk a luptat cu dîrzenie şi aviatorul A. Grecul, originar din Slobozia, viitor doctor habilitat în istorie, profesor. La curba de la Kursk a devenit Erou al Uniunii Sovietice originarul satului Hîrtop, r-nul Dubăsari Ştefan Colesnicenco. Pînă în septembrie 1943 el a doborît 20 de avioane fasciste. Însă în ziua de 2 septembrie în cerul Ucrainei, în luptă cu cinci avioane germane de vînătoare, slăvitul fiu al poporului moldovenesc a căzut vitejeşte. Pentru eroism în timpul forţării Niprului au devenit eroi ai Uniunii Sovietice pămîntenii noştri rusul M. Pavloţchi, moldoveanul I. Coval, ucraineanul P. Şcerbinco. A devenit erou al Uniunii Sovietice originarul satului Bardar, r-nul Hînceşti Mihail Plugariov. El începuse războiul ca soldat de rînd, terminîndu-l în grad de căpitan.

Lumea întreagă cunoaşte fapta eroică a organizaţiei ilegale a tineretului din oraşul Krasnodon – „Garda tînără". Membru al ei a fost şi fiul poporului moldovenesc Boris Glavan, născut în satul Ţarigrad, r-nul Drochia. Un alt fiu al popoarelor moldovenesc şi ucrainean Ivan Cudrea, născut în Borispoli, Ucraina, a fost un eminent cercetaş-ilegalist sovietic şi a murit ca erou în Kievul ocupat de nazişti.

În calitate de exemplu de vitejie şi bărbăţie fără seamăn în numele Patriei pe veci va rămâne fapta eroică a lui Alexandr Matrosov. Printre cei peste 200 de oşteni care au repetat acest exemplu a fost și slăvitul fiu al poporului moldovenesc Ion Soltîs la 11 februarie 1945 în timpul asaltului satului Luizentali (Germania). Cu o bărbăţie fără seamăn au luptat pe teritoriul Germaniei originarii Moldovei Fiodor Jarcinschi, Şabsa Maşcauţan, Serghei Poleţchi şi Grigore Sorochin, deveniţi eroi ai Uniunii Sovietice. În total 16 locuitori ai Moldovei au fost decoraţi cu această distincţie înaltă.

Însă cea mai slăvită faptă eroică a celui de-Al Doilea Război Mondial a săvîrşit-o A.I. Marinescu (numit în ruseşte A.I. Marinesco) – originar al Cahului (unde a trăit pînă la vîrsta de 8 ani), fiind după tată moldovean, iar după mamă ucrainean. La 30 ianuarie 1945 echipa submarinei S-13, comandant al căreia era căpitan-locotenentul Alexandru Marinescu, a scufundat o navă cu noua punți și cu un deplasament de peste 25 mii tone – «Wilhelm Gustlof», – se afla Cartierul General al forțelor maritime al lui Hitler şi care era numită de germani «rai maritim». Aflînd de scufundarea lui «Wilhelm Gustlof», Hitler a avut o criză de furie: căzînd pe podea, a mușcat covorul și a făcut spumă la gură. Comandantul escortei a fost împușcat. Ca și după distrugerea armatei de 300 mii oameni la Stalingrad, în Germania a fost declarat un doliu de trei zile. Iar A. Marinescu a fost declarat dușman personal führer-ului, în rînd cu Stalin, Roosevelt si Churchill. El se consideră cel mai bun submarinist al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Totodată, vă reamintim că informații exhaustive referitoare la Moldova în anii 1941-1944 pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.