27 August 2018, 12:30 History 49852

Primii paşi ai Moldovei pe calea independenţei

Ultimul deceniu al sec. al XX-lea este foarte bogat în evenimente politice. În 1990 este adoptată hotărîrea privind schimbarea denumirii legislativului în Parlament, adoptată Declaraţia de suveranitate, este creată instituţia prezidenţială şi este ales preşedinte al Republicii Mircea Snegur. În urma destrămării, căderii U.R.S.S., la 27 august 1991 este proclamată independenţa Republicii Moldova. În continuare este adoptată linia politică spre democratizarea societăţii şi înlocuirea economiei planificate cu economia de piaţă, sistemul politic unipartid devine unul multipartid.

Pe lîngă formaţiunea politică de opoziţie Frontul Popular s-au mai format şi alte partide de diferite orientări politice, initial, numărul lor trecea de 50. Dar cele mai influente au fost cîteva: Partidul Democrat Agrar şi cîteva partide politice de dreapta, membrii cărora s-au desprins, în fond, de la Frontul Popular – Congresul Intelectualităţii (a evoluat în Congresul Democrat Unit, apoi Partidul Forţelor Democratice), Partidul Liberal (apoi Partidul Naţional-Liberal) etc. Partidele de dreapta în comun cu Frontul Popular (care a evoluat în Frontul Popular Creştin-Democrat) a adoptat linia politică strategică de reunire a Republicii Moldova cu România. Parlamentul de legislatura a XII-a (1990–1993) a format în 1990 o Comisie Constituţională în frunte cu preşedintele Parlamentului (pe atunci) Mircea Snegur cu sarcina de a elabora proiectul unei Constituţii democratice.

Dar, din păcate, au fost admise unele acţiuni extremiste care au tulburat viaţa politică. Sub acoperirea unor lozinci democratice anumite forţe s-au dedat unor acţiuni ohlocratice, organizînd manifestaţii politice de stradă cu încălcarea ordinei publice, cu insinuări şi acţiuni agresive la adresa reprezentanţilor etniilor conlocuitoare etc. După numirea lui M. Druc în funcţia de prim-ministru au început epurările de cadre. Cei care nu erau de acord cu linia oficială erau eliberaţi din funcţie.

Susţinute de forţe reacţionare de la Moscova, dar şi din teama instaurării unui regim proromân şi discriminator şi o eventuală unire forţată a Republicii Moldova cu România, în stînga Nistrului se consolidează forţele separatiste. Încercînd să-şi impună puterea politică Guvernul de la Chişinău a recurs la forţă. În felul acesta Republica Moldova a fost dezbinată.

Totodată, vă reamintim că informații amănunțite referitoare la Istoria Moldovei în secolul al XX-lea; Moldova în anii Primului Război Mondial; Republica Democratică Moldovenească; Evoluția politică a Basarabiei în perioada dintre cele două războaie mondiale; Moldovenii din stînga Nistrului; Moldova în anii 1941-1944; Constituirea și evoluția politică a R.S.S.M. în anii 1940-1991; Știința și cultura în Republica Moldova pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.