10 February 2015, 10:33 Moldovan Diaspora 6000

Serețki: Nu am nici un drept să judec ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, din moment ce nu locuiesc acolo...

Iuri Serețki, compatriotul nostru, în prezent, locuitor al orașul Sacramento, și-a anunțat intenția de a candida pentru Congresul SUA în anul 2016. În caz de victorie, el va deveni primul congresman-imigrant din Moldova în istoria țării. Într-un interviu acordat pentru moldovenii.md Serețki a povestit de ce a decis să candideze pentru Congres, despre Comunitatea Moldovenească din Statele Unite, despre cum vede Moldova la momentul actual, după atîția ani de despărțire.

- De ce ați decis să candidați pentru alegerile în Congres?

Există mai multe motive care m-au determinat să fac acest pas

În primul rînd:

În cei 20 de ani, de cînd locuiesc în America, am fost surprins de un paradox: de ce cu un astfel de bagaj cultural colosal, pe care l-am adus din fosta Uniune Sovietică, cu toată dragostea noastră pentru Pușkin, Tolstoi, Dostoievski, Bulgakov, Ceaikovski etc. și cu respectul pentru asemenea compatrioți celebri începînd cu Lomonosov și pînă la Gagarin ș.a.m.d. (lista este enormă), cu o astfel de sărbătoare grandioasă și incomparabilă, care ne reunește pe noi toți – Ziua Biruinței, cum reieșind din toate astea, reușim să rămînem una dintre comunitățile cele mai dezbinate de emigranți din Statele Unite ale Americii. Pe mine m-a ofensat întotdeauna ignoranța americanilor obișnuiți referitor la faptul care a fost primul om în spațiul cosmic, m-a șocat că Tabelul lui Mendeleev este numit sistem periodic, pur și simplu, și multe altele. Totodată, am întîlnit sute de americani interesați sincer de tot ceea ce are legătură cu Rusia și URSS, ei puneau întrebări și ascultau, ceea ce e mai important, cu plăcere și interes sporit răspunsurile.

Eu am înțeles un pic de ce toate inițiativele non-profit, care necesită investiții minime, ajung să eșueze. În ultimii ani am întîlnit zeci de entuziaști, care au încercat să organizeze serate de poezie, careva expoziții, sărbători de Ziua Biruinței, schimb de studenți între școlile americane și ruse sau cele americane și din Republica Moldova etc., manifestații care nu au putut fi organizate, deoarece nu au găsit sprijin financiar printre reprezentanții din sectorul afacerilor, vorbitori de limbă rusă. Cu toate acestea, majoritatea dintre noi continuă să vorbească limba maternă, să privească canalele de televiziune rusești și să fie mîndri de strămoșii noștri celebri, dar și de sărbătorile noastre.

Mirarea mea creștea odată cu interesul americanilor obișnuiți față de tot ceea ce e rusesc. În căutarea răspunsului la această întrebare și analizînd toți cei 20 de ani de cînd locuiesc în diferite orașe ale Americii am ajuns la concluzia tristă, că noi înșine sîntem de vină.

Este posibil că ar trebui să dăm vina pe modestia și ezitarea noastră, și, probabil, lenea și reticența, dar într-un fel sau altul noi nu sîntem suficient de activi și de uniți, pînă în prezent nu există niciun fel de organizații de ajutorare a imigranților nou-sosiți, nu există comunități de afaceri, nu există nici organizații culturale, care ar putea reuni milioane de rezidenți, vorbitori de limbă rusă, din America.

Posibil nu este nimic rău în asta, ar crede mulți, noi învățăm repede limba, ne adaptăm și devenim parte a acestei noi vieți, dar surprinzător este faptul că conversînd cu fiecare persoană concretă în parte am înțeles că marea majoritate regretă această stare de lucruri, dar la nivel de diasporă nu face nimeni nimic.

La un moment dat, m-am gîndit că ar trebui să încep de la mine însumi și am decis să devin primul "politician imigrant", în speranța că acest lucru va servi drept exemplu pentru alții. Am vrut să demonstrez că totul este posibil, că trebuie doar să vrei. Apropo, încă un fapt uimitor, din cîte știu eu, de mai bine de 100 de ani de imigrație în America, nici unul dintre compatrioții noștri nu a încercat să participe la alegeri și să ocupe vreo funcție politică.

Rezumînd toate cele spuse mai sus, am decis să le deschid calea miilor de oameni talentați care ar putea ocupa locuri destoinice în politică și să fie utili, dar care consideră că sînt niște scopuri imposibil de atins. Chiar dacă nu reușesc să cîștig alegerile, sper că exemplul meu va fi urmat de alți oameni: mai talentați, mai inteligenți, mai demni, astfel unii dintre noi vor fi în măsură să adune în jurul său comunitățile noastre, arătîndu-le astfel americanilor că toate națiunile din fosta URSS nu înseamnă doar balalaica, matrioșca și vodca, dar, de asemenea, cultură, știință, sport și chiar politică.

Al doilea motiv:

Un alt motiv important care m-a făcut să candidez pentru Congres, este problema genocidului armean.

Sînt pe jumătate evreu, născut în Moldova, dar mă consider rus ca formație culturală și limbă maternă, am luat ceva important din URSS, am crezut sincer în prietenia popoarelor, chiar dacă aceasta nu exista. În familia noastră, în orașul Chișinău, la școală și în stradă, acolo unde am crescut, exista. Astfel de lucruri ca Marele Război pentru Apărarea Patriei, fascismul, genocidul armenilor, exterminarea poporului evreu etc., sînt sînge din sîngele meu și eu nu am învățat să împart națiunile pe criteriu național, chiar și după prăbușirea URSS, cînd teritoriul s-a transformat în 15 state independente.

America, dintr-un motiv sau altul, nu recunoaște faptul genocidul armean, dar eu nu pot fi de acord cu acest lucru ca om. Avînd zeci de prieteni armeni și văzînd ce poziție au referitor la această tragedie teribilă, eu, de asemenea, nu pot rămîne indiferent. Candidații pentru Congres promit întotdeauna alegătorilor armeni să le apere interesele, dar aceasta este politică și ei luptă pentru voturi, de aceea eu nu cred că vreun candidat anume este gata să se ocupe de această problemă în mod serios.

Pentru mine poporul armean, precum cel moldovean, ucrainean, rusesc, georgian, evreiesc sau orice alte persoane din fosta mea Patrie sînt frații și compatrioții mei. Nu știu dacă voi putea convinge singur Guvernul SUA să recunoască genocidul poporului armean, dar știu sigur că voi face mai mult, decît orice alt congresman, care își poate imagina cu greu unde se află Armenia și ce înseamnă exterminarea monstruoasă și cumplită a oamenilor.

Poporul armean, răspîndit prin toată lumea, cere recunoașterea genocidului și fiecare dintre noi trebuie să ia parte la restabilirea acestei dreptăți istorice. În opinia mea, Statele Unite ale Americii, ca o țară-superputere, sînt obligate să recunoască acest fapt. Nerecunoscînd genocidul armean, încurajăm nepedepsirea exterminării unui popor de către altul. În opinia mea, acest lucru este inacceptabil și sînt gata să lupt cu aceasta.

Al treilea motiv:

Oricine am fi, oriunde am locui, de multe ori avem tendința de a critica și a da vina pe Guvern pentru toate problemele noastre. După cum știm cu toții, este bine acolo unde nu sîntem noi, dar acolo unde sîntem, trebuie să încercăm să onorăm locul, prin prezența noastră.

Eu, ca oricare dintre noi, am o opinie subiectivă despre modul în care ar fi posibil de îmbunătățit legislația în cazul Americii, din punctul de vedere al unui om care a trecut prin procesul imigrare de la început și pînă la a candida pentru Congres. Chiar dacă sună patetic și utopic, eu aș dori să îmbunătățesc lumea în care trăim, nu știu pe cît de posibil este, dar am de gînd să încerc. Unicul interes personal pe care-l am este refuzul de a avea dureri chinuitoare pentru anii pierduți și posibilitatea de a-mi privi copiii în ochi și la întrebarea "De ce este atît de imperfect totul în jurul nostru" să am posibilitatea de a răspunde "nu știu, dar am făcut tot ce am putut".

Motivul 4:

Politica este un lucru murdar, oamenii cinstiți și altruiști rareori ajung pe acest făgaș, eu consider că aceasta este o situație perversă. Pe data de 25.09.2015 am trecut testul la detectorul de minciuni, demonstrîndu-le alegătorilor că eu nu reprezint vreo afacere, nici vreo structură sau organizație, că eu nu am de gînd să fac lobby în interesele nimănui, în afară de interesele alegătorilor mei, eu nu am de gînd să spun minciuni în timpul campaniei electorale sau după aceasta, că nu aș accepta mita de orice sumă n-ar fi vorba, fie de un milion, fie de un miliard de dolari, și că, dacă este necesar, sînt gata să-mi dau viața, apărînd interesele alegătorilor.

Nici un politician din istorie nu a făcut acest lucru. Rezultatele testului sînt publicate pe paginile mele din rețelele sociale și pe site-ul meu, materialul video va fi plasat, de asemenea, în viitorul apropiat. Politicianul trebuie să fie altruist și să-și îndeplinească munca, ghidat fiind de interesele alegătorilor, nu de cele personale.

Vreau să cred că alegătorii se vor pune pe gînduri și-i vor impune pe următorii candidați să-și dovedească onestitatea nu numai în cuvinte, dar, de asemenea, cu ajutorul tehnologiilor moderne. Trebuie să învățăm să cerem de la politicieni, căci la urma urmei, noi îi angajăm la lucru, poporul este angajatorul oricărui funcționar.

Apropo, în Statele Unite ale Americii nu se fac angajări în structurile Poliției, FBI, CIA și altor agenții guvernamentale importante fără ca candidații pentru aceste posturi să treacă testul la poligraf. Prin urmare, de ce politicienii ar trebui să fie o excepție. Este posibil că voi reduce din ura politicienilor pe viitor, dar sper că exemplul meu va fi contagios și chiar va curăța un pic politica de mincinoși. Dacă acest lucru este, în general, posibil.

- Cu ce fel probleme se confruntă imigranții vorbitori de limbă rusă și pe care Dvs. le veți soluționa în calitate de congresman?

Nu văd probleme specifice, anume pentru populația vorbitoare de limba rusă, există probleme ale imigranților din întreaga lume, în Districtul 28 al Californiei locuiesc oameni din zeci de țări și eu pot să înțeleg mai bine decît oricine altcineva problemele pe care le au, deoarece sînt eu însumi imigrant, și spre deosebire de ceilalți candidați, nu sînt rupt de realitățile acestor persoane, acolo locuiesc prietenii mei, rudele și eu știu cu ce sînt nevoiți să se confrunte în fiecare zi.

În ceea ce privește comunitatea vorbitoare de limbă rusă, așa cum am menționat deja, aș dori să o organizez și să o unesc. Emigrarea nu este un pas simplu, este vorba de o nouă limbă, o nouă cultură, de noi reguli și condiții de viață, unindu-ne ne-am putea ajuta reciproc, făcînd ca acest proces să fie mai puțin dureros. Cînd am emigrat în America, nu mi-a fost deloc ușor și a trebuit să încerc totul prin metoda încercărilor și greșelilor. Trebuie să fim mai prietenoși și să ne ajutăm reciproc.

- De ce ați mizat cel mai mult pe populația vorbitoare de limbă rusă?

Vă înșelați, nu am mizat și nu mizez pe alegătorii vorbitori de limbă rusă. Eu nu consider, pur și simplu, că este necesar să-mi ascund originea și le spun întotdeauna tuturor americanilor că sînt din Chișinău, că vorbesc limba rusă și că sînt mîndru de trecutul meu.

Totul a început de la faptul că pe pagina mea de pe Facebook, am postat un apel către toți foștii compatrioții, care locuiesc în America, anunțînd că sînt candidat la alegeri, după aceea am început să primesc sute de e-mailuri pe zi, cu cuvinte de sprijin și urări de succes. Odată ce am acum ocazia, vreau să le mulțumesc tuturor acelora care mă susțin, acesta este un pas foarte dificil și fiecare cuvînt cald îmi dă putere și încredere, apoi li s-au alăturat și jurnaliști din Rusia, Armenia, Ucraina, Israel, iar acum și din Moldova mea dragă.

În general, odată ce faci parte din prima generație de imigranți este dificil să participi la alegeri, indiferent din ce țară provii, eu cunosc doar un caz în care un imigrant din prima generație a participat la alegeri, vorbesc de Arnold Schwarzenegger, el este însă un actor cu renume mondial, lui i-a fost mai ușor.

Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, nu mizez pe populația vorbitoare de limbă rusă, dar sper că-mi vor oferi sprijinul lor.

- Cum percep americanii decizia Dvs. și sînt ei oare gata să vă voteze?

Anul trecut am participat la alegerile pentru funcția de primar al orașului Roseville, acolo m-au votat numai americanii (în acest oraș 99% din populație sunt americani) și am acumulat mii de voturi.

Americanii cu care mă întîlnesc sînt interesați de opiniile mele, nu de originea mea, deși poate pe după spate consideră altfel. Districtul, din partea căruia candidez 40% este format din imigranți din întreaga lume, iar 60% constă din persoane originare din Statele Unite, vom vedea după rezultatele alegerilor cine mă va vota, pînă cînd este greu de făcut pronosticuri.

- Nu credeți că la acest moment pe vorbitorii de limbă rusă îi dezbină mai mulți factori: opiniile cu privire la convingerile politicii externe și chiar religia?

Aceasta este o întrebare foarte complexă, ca format fiind potrivită pentru o dezbatere îndelungată sau chiar infinită, decît pentru un interviu scurt.

Sîntem cu toții foarte diferiți și de cele mai dese ori sîntem incapabili de a negocia, acest lucru ține de natura noastră: competitivitatea, lupta pentru spațiu etc. La nivel de instincte noi nu putem găsi limbă comună. Ceea ce ne împiedică este, în mod paradoxal, și − intelectul, care ne face diferiți, pe parcursul întregii noastre vieți noi absorbim tot ceea ce ne înconjoară: avem atitudini diferite față de educație, sîntem educați în mod diferit, citim diferite cărți, obținem experiență diferită. Toate acestea modelează opiniile noastre, diferite de la om la om, așa că aceasta nu e doar problema vorbitorilor de limbă rusă, este problema oricărei comunități, în care există oameni cu puncte de vedere și convingeri diferite.

Dacă pe Pămînt ar fi lăsați oameni de o singură naționalitate, de aceeași culoare, vorbitori ai aceleași limbi, cu aceeași religie, noi oricum vom găsi un motiv de ceartă, din cauza fotbalului, spre exemplu: a cui echipă este mai bună. Noi nu sîntem roboți, nici mecanisme, de aceea vom găsi întotdeauna motiv pentru conflict. Important e să învățăm să identificăm limita, de care să nu putem trece și să nu ajungem acolo, unde neînțelegerea să se transforme în dușmănie sau război.

- Cum vi se pare Moldova la momentul dat, după atîția ani de despărțire?

Am plecat de la Chișinău, cînd aveam 19 și exact 19 ani mai tîrziu, anul trecut, am ajuns pentru prima oară la baștină. Vizita mea a fost scurtă, am stabilit un nou record mondial în Taraclia, dar am petrecut cîteva zile la Chișinău. Impresiile sînt contrastante, de la bune pînă la cele diametral opuse. Oameni frumoși, ospitalieri, lacuri, păduri și tot ceea ce este atît de apropiat inimii mele și de ce mi-e dor, dar totodată cu sentimente controversate, legate de distrugerea drumurilor și cu plîngerile prietenilor referitor la salariile mizere.

Poți avea doar o Patrie, mi-aș dori cu adevărat ca în Moldova să fie bunăstare și poporul moldovenesc, care e foarte muncitor, să primească acea viață pe care o merită.

America a fost și rămîne țara oportunităților, am sosit aici cu 50 de dolari în buzunar, am reușit pe parcursul acestor ani să lucrez la Walt Disney, Intel și multe alte companii în calitate de programator, să-mi deschid propria afacere de succes, să conduc o companie mare și să mă apropii de fotoliul de congresman SUA, fără ajutorul nimănui, fără protecție sau noroc neașteptat. Totodată, America nu crede în lacrimi și nu poți conta pe faptul că totul ți se va oferi pe tavă, trebuie să lucrezi și să lucrezi foarte mult, numai astfel pentru fiecare persoană toate drumurile sînt deschise.

Acest lucru este valabil, în special, pentru oameni cu studii superioare, adică într-o măsură mai mare pentru ei, căci hamali sau oameni de serviciu au și ei aici, dar iată oamenii cu studii și cel mai important calificați vor fi insuficienți întotdeauna și peste tot.

Răspunsul meu va fi următorul: dacă sînteți dispuși să lucrați din greu, America va fi încîntată și vă va îndrăgi, dacă însă aveți de gînd să trageți chiulul, veți fi neplăcut surprinși. America este o "doamnă" cu caracter, nu sperați la dragoste la prima vedere, dacă nu vreți să corespundeți așteptărilor ei.

- Credeți că vectorul politic extern actual al Republicii Moldova este corect?

Îmi este greu și, probabil, nu am nici un drept să judec ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, din moment ce nu locuiesc acolo .... Este posibil ca răspunsul meu să nu le placă multora, dar eu îmi rămîn fidel mie însumi și spun ceea ce gîndesc: orice ar face Republica Moldova, mi se pare că acest lucru este greșit, din cîte știu eu, economia este distrusă pînă la temelii, dar fără economie viitor nu există, aceasta este o axiomă. Moldova, controlată de politicieni nu ar trebui să se comporte ca o mireasă, care caută să se căsătorească cît mai avantajos cu putință, ea trebuie să încerce să devină o doamnă cît mai demnă și atunci cavalerii vor concura ei înșiși pentru atenția ei, acest lucru poate fi realizat doar consolidînd economia. Părerea mea este subiectivă și eu nu insist asupra ei, căci eu mă aflu departe și poate că nu pot vedea totul, dar în orice direcție nu s-ar orienta Moldova trebuie să înțeleagă că în politica internațională nu există prieteni, acolo nu pot fi decît parteneri și condiții reciproc avantajoase sau dintre acei care doresc să vă folosească.

- Unii politicieni din Republica Moldova tind să se apropie de NATO, dacă veți fi congresman veți face lobby pentru astfel de interese?

Am să vă dau un răspuns principial, la ora actuală eu aș fi împotrivă, am să vă explic de ce. În primul rînd, știu că poporul Republicii Moldova este împărțit în acei care doresc să fie totalmente în Europa și adversarii lor, în al doilea rînd, evaluînd lucid situația, eu înțeleg că Moldova este o țară slab dezvoltată din punct de vedere economic, care intrînd în orice organizație internațională, nu va avea acolo nici un fel de drepturi, ci doar responsabilități. În opinia mea, să stai la masa de joc cu jucători înrăiți, mulți dintre care sînt trișori, este periculos.

- Cît de des sînteți în contact cu Comunitatea Moldovenească din SUA?

Ca atare, Comunitate Moldovenească nu există, la fel, cum nu există Comunitate Georgiană sau Belarusă, există doar oameni din fosta URSS, cu care comunic în fiecare zi, mă întîlnesc în magazine și pe străzi, mulți prieteni din Chișinău și din alte orașe. Dacă noi toți, luați împreună, putem fi numiți Comunitate, atunci zilnic.

- În caz de înfrîngere, care ar fi concluziile: că populația vorbitoare de limbă rusă nu vede sensul de a avea propriul congresman sau aceasta va fi propria Dvs. înfrîngere?

De toate eșecurile mele sînt obișnuit să mă învinuiesc doar pe mine însumi, acest lucru mă ajută să lucrez asupra greșelilor și să le corectez. Puteți da vina pe ghinion, eșec, conspirații, guvern, ba chiar extratereștri, în opinia mea, aceasta este soarta perdanților.

În districtul în care candidez pentru alegeri, voi putea obține numărul necesar de voturi în rîndul americanilor, dar Comunitatea Ruso-armeană poate să schimbe balanța într-o direcție sau alta. De aceea, dacă toate aceste persoane vor vota împotriva mea, aceasta va fi o deviere critică, deloc în favoarea mea. Prin urmare,va însemna că nu am reușit să-i conving.

Am făcut alegerea, atunci cînd am trecut detectorul de minciuni, dovedind că sînt mai bun și mai cinstit decît toți ceilalți candidați, dar poate că oamenii nu au nevoie de o astfel de onestitate și deschidere, poate că ei preferă să fie înșelați, oricum ar fi, eu mă voi învinui doar pe mine însumi, deși există o mulțime de factori, care nu sînt în favoarea mea, inclusiv, faptul că comunitatea noastră este dezbinată.