22 April 2016, 10:01 Moldovan reality 4824

Cum ucrainenii falsifică pașapoartele Republicii Moldova (Foto)

Criza economică din Moldova și Ucraina ce persistă de mulți ani pe de o parte, și salariile pe care le oferă piața europeană pe de alta, i-au făcut pe mulți să ia calea străinătății. Pentru moldovenii care și-au redobândit cetățenia României, iar mai apoi au beneficiat de regimul liberalizat de vize, poarta spre Vest a fost deschisă.

Ucrainenii recurg însă la diferite scheme pentru a obține pașapoartele Republicii Moldova ce i-ar ajuta să ajungă în UE. Atâta timp cât este cerere, "ofertele" sunt pe măsură. Unii recurg la falsificarea documentelor din arhive care să certifice originea basarabeană a solicitanților. Alții au contrafăcut pașapoarte sovietice. Schemele sunt puse pe roate cu implicarea funcționarilor. Bunăoară, în 2014, la foarte scurt timp după ce Republica Moldova a obținut regim liberalizat de vize cu UE, oamenii legii au constatat implicarea unor oficiali moldoveni în astfel de "afaceri". Dosarul nu a ajuns încă în judecată. Potrivit juriștilor, pedepsele blânde "dau liber" la fraude. În context, experții recomandă autorităților să revizuiască legislația.

Anunțuri din Ucraina prin care intermediarii oferă pașapoarte moldoveneștiAvând rădăcini moldovenești este destul de simplu să obții pașaportul Republicii Moldova. Întreaga procedură durează aproximativ un an și costă doar 25 de euro. Despre acest lucru am aflat de la Consulatul Republicii Moldovei din orașul Odessa, care în mare parte se ocupă de problemele ce țin de obținerea cetățeniei pentru cei din sudul Ucrainei, adică în regiunile Odessa, Mykolayiv și Herson. Ajutorul pe care îl oferă însă intermediarii "îngrașă" costul pașaportului moldovenesc, dar permite ocolirea unui obstacol semnificativ: lipsa unor legături de sânge cu Republica Moldova.

Există intermediari care oferă servicii exclusiv juridice, te ajută să aduni toate documentele necesare, dar care refuză chiar și pentru o plată suplimentară să încalce legea. Mulți și-au creat agenții și afirmă că își fac datoria onest. Unul dintre acești intermediari ne-a explicat că un pașaport poate fi obținut, în cazul în care cineva din familie a trăit pe fostul teritoriu moldovenesc sau românesc: de la Nistru până în România. Bărbatul ne-a explicat că această condiție nu poate fi ocolită pentru că informația este verificată la Consulat.

În realitate, serviciile de acest gen sunt cât se poate de diverse. De exemplu, rețelele de socializare abundă în anunțuri prin care intermediarii propun falsificarea pașapoartelor, iar prețurile variază între 2.500 de grivne până la 2.000 de euro. Unii intermediari promit să facă totul în doar câteva zile, în timp ce alții - timp de opt luni. Există și persoane care iau banii de solicitant în calitate de depozit, fără să-și îndeplinească promisiunea. Aceștia mizează pe faptul că cei care au plătit pentru un pașaport fals, nu se vor plânge oamenilor legii.

Am discutat pe o rețea de socializare cu un intermediar care susține că ne poate ajuta cu un astfel de pașaport moldovenesc fals. Chiar dacă discuția a fost una lungă, bărbatul ne-a atenționat în repetate rânduri că o eventuală întâlnire nu este posibilă. Acesta a cerut pentru serviciile sale o sumă relativ mică, fapt ce ne-a trezit suspiciuni.

Un alt barbat ne-a explicat în detalii întreaga procedură, doar că serviciile acestuia costă 2.000 de euro. Acesta ne promite pașaportul în câteva luni. Mai mult, intermediarul ne propune să optăm pentru un pașaport românesc. Asta pentru că, spune el, Ucraina are un program de repatriere și poți deveni eligibil dacă demonstrezi că ai rădăcini moldovenești. Ne dă asigurări că ne va ajuta și la depunerea jurământului.

Tot prin intermediul rețelelor de socializare, dăm de un alt intermediar. Și acesta ne povestește în detalii schema prin care pot fi falsificate actele și cum poți demonstra originile moldovenești. Apoi, spune el, fără vreo problemă poți primi pașaport moldovenesc.

Bărbatul ne oferă contul unde îi putem transfera baniiCu unii dintre intermediari am discutat la telefon. Un tânăr ne-a propus să pună pe roate următoarea înșelătorie: el a promis să ne facă un pașaport moldovenesc invocând că cel original a fost pierdut. Pentru serviciile lui, escrocul a cerut un "depozit" simbolic de 20 de euro. Documentul propriu-zis ar fi costat 300 de euro. Pentru a demara procedura de obținere a documentului urma să transferăm intermediarului banii, numele persoanei care își dorește pașaport, precum și câteva fotografii. Tânărul ne-a dat asigurări că face actele direct în Republica Moldova, iar într-un final vom avea nu doar pașaport, ci și un certificat de naștere moldovenesc.

Scheme cu implicarea funcționarilor

Schemele propuse de intermediari nu ar funcționa fără implicarea autorităților. La scurt timp după ce în aprilie 2014 țara noastră a obținut regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, Interpol a sesizat autoritățile de la Chișinău privind o serie de acțiuni ilegale ce aveau ca scop acordarea cetățeniei Republicii Moldova pentru ucraineni, prin fraudă. Mai târziu Centrul Național Anticorupție a constatat că mai mulți oficiali au creat o adevărată „afacere".

Potrivit schemei, solicitantul anunța despre pretinsa pierdere a pașaportului sovietic, după care oficialii falsificau documente sovietice, lipeau fotografia din tinerețe a clientului cu seria și numărul pașaportului foștilor cetățeni sovietici care au emigrat.

Schema a fost identificată de către oamenii legii în iulie 2014, atunci când CRIS Registru a fost informat de către Interpol despre cazul unui cetățean ce deținea documente false ale altor țări, inclusiv Moldova. Atunci Registru a informat Centrul Național Anticorupție.

La 1 august 2014, Poliția a efectuat mai multe percheziții în incinta Departamentului de evidență și documentare a populației a sectorului Râșcani din Chișinău, dar și la domiciliul șefului instituției. Drept urmare au fost descoperite mai mult de 500 de pașapoarte sovietice. Ofițerii Anticorupție au confirmat că oficialii au folosit pașapoartele vechi lichidate anterior la falsificarea pașapoartelor Republicii Moldova pentru persoane care nu au avut dreptul la cetățenia Republicii Moldova.

În acest caz, au fost inițiate două cauze penale pentru abuz de putere și fals în înscrisuri oficiale. Ulterior, în luna aprilie 2015, șase persoane, inclusiv șeful Secretariatului și Oficiului pentru Migrație și Azil au fost reținute. Aceștia sunt suspectați de abuz în serviciu și fals în acte publice în interesul grupurilor criminale.

Potrivit procurorilor, angajații departamentului vizat, în complicitate cu persoanele intermediare și reprezentanții Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au emis pașapoarte biometrice, falsificând identitatea beneficiarilor.

Potrivit Centrului Național Anticorupție, este vorba nu doar despre cetățeni obișnuiți ai Ucrainei, ci și despre persoane care au fost condamnate și sunt căutate de Interpol pentru evaziune fiscală, trafic de droguri, deturnare de fonduri și organizarea grupurilor criminale. Astfel, s-a constatat că cel puțin 35 de persoane au solicitat și au primit documente contrafăcute.

„Cunoaștem că toți acești oameni, poate și alții au plătit câte zece mii de euro pentru fiecare pașaport. În prezent, ancheta încă se mai desfășoară. Cred că în cel mult două luni cazul va fi trimis în judecată. O schemă similară a fost deconspirată și la Comrat. În acest caz este vorba despre 14 persoane care au beneficiat de pașapoarte falsificate, însă doar unul dintre ei avea o identitate falsă. Având în vedere faptul că în acest caz intermediarii nu au schimbat identitatea, solicitanții au plătit doar câte 3.000 de euro. Cazul a fost trimis în judecată la Comrat în februarie 2016", ne-a comunicat Oleg Crișmari, ofițer în cadrul Centrului Național Anticorupție.

Recent, Procuratura Generală a finalizat urmărirea penală şi a trimis instanţei de judecată cauza penală de învinuire a judecătorului Vasile Rusu din cadrul Judecătoriei Străşeni, acuzat de „pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii". Pe 23 octombrie 2012, Vasile Rusu a admis cererile a 11 cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi Ucrainei, prin care s-a constatat faptul naşterii şi căsătoriei rudelor acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Magistratul a luat decizia respectivă în baza unor acte printre care și copii-xerox neautentificate ale certificatelor de cununie sau botez, neverificate prin intermediul Serviciului Stării Civile. În consecință, cetățenilor străini li s-a oferit posibilitatea de obţinere a cetăţeniei Republicii Moldova sau a României, iar aceste circumstanţe, spun procurorii, „prejudiciază grav imaginea sistemului judecătoresc şi a statului pe plan extern". Deși urmărirea penală a fost finalizată, iar dosarul a fost trimis în judecată, procurorul responsabil de caz, Viorel Morari, ne-a comunicat că până acum nu a avut loc nicio ședință de judecată. Asta după ce magistrata Diana Cristian, căreia i-a fost repartizat dosarul, a anunțat că se abține de la judecarea cauzei, în prezent fiind examinată solicitarea de strămutare a dosarului.

Ce spune legea în Ucraina și Republica Moldova

Ce riscă ucrainenii pentru achiziționarea ilegală a cetățeniei? Potrivit răspunsului la o cerere oficială adresată Serviciului de Stat pentru Migrație al statului ucrainean, deși în Ucraina funcționează principiul unei singure naționalități, achiziționarea de către un ucrainean a unei cetățenii străine nu implică răspundere administrativă sau penală. Legislația ucraineană nu obligă cetățeanul care a primit în mod voluntar cetățenia străină să anunțe despre acest fapt organele de stat. Mai mult, informația despre cetățeniile deținute de către o persoană se referă la categoria datelor cu caracter personal, deci este confidențială.

Potrivit consilierului șefului poliției din regiunea Odessa, Vladislav Serdiuk, problema falsificării pașapoartelor este obiectul unei serii de acțiuni greu de elucidat. „Informație este puțină. Orice persoană care face astfel de documente și le utilizează riscă să ajungă sub incidența articolului 358 "Falsificarea de documente, sigilii, ștampile și formulare, distribuția acestora, utilizarea de documente false". Asta în cazul în care această persoană nu este un oficial. În cazul în care este un funcționar public, este vorba despre articolul 366 „Falsificare". Asta e tot. Nu poți invoca altceva. În cazul în care, după inițierea cauzei este stabilit faptul că un pașaport este falsificat, el este pur și simplu anulat. Responsabilitate pentru dublă cetățenie nu există. Pentru a identifica astfel de fapte există Serviciul de migrație și Serviciul Grăniceri, care trimite materiale la poliție pentru verificare", a explicat Vladislav Serdiuk.

Potrivit secretarului de presă al Direcției regionale de sud, Andrei Beloborodchenko, în 2015 polițiștii de frontieră în regiunea Odessa au relevat 102 cazuri de utilizare a documentelor false, iar în 2016 au fost identificate zece cazuri. „În primul rând, profesionalismul angajaților noștri și dispozitivele de control ne permite să stabilim dacă un document este falsificat sau nu. Orice document pe care îl prezintă un cetățean la punctul de trecere a frontierei este verificat. În cazul în care documentul trezește dubii supraveghetorilor, acesta este inspectat mai detaliat. În cazul în care s-a stabilit că documentul este fals, iar persoana vrea să intre în țară, aceasta nu va trece pe teritoriul Ucrainei. În cazul în care persoana cu pașaport fals pleacă din Ucraina, atunci acesta este însoțită de către reprezentanții organelor de aplicare a legii - Poliția sau Serviciul de Securitate al Ucrainei, în funcție de caz", a spus Andrei Beloborodchenko.

Reprezentanții Consulatului Republicii Moldova în Odessa au refuzat sa comenteze situația, iar la solicitarea de informații trimisă prin intermediul poștei electronice și celei terestre nu am primit niciun răspuns. La telefon asistentul consulului a făcut trimitere la protecția datelor cu caracter personal, apoi a pus receptorul.

Sancțiunile blânde dau frâu liber la fraude

Avocata Natalia Markocheva susține că sancțiunile blânde dau, de fapt, frâu liber autorilor fraudelor. Potrivit legislației ucrainene, pentru utilizarea documentelor false, cetățenii trebuie să plătească doar o amendă nesemnificativă. Dacă a obținut ilegal pașaportul Republicii Moldova, o persoană poate fi doar lipsită de această cetățenie. Cu toate acestea, în practică, astfel de cazuri sunt foarte puține.

„Potrivit Legii cu privire la cetățenia Republicii Moldova, o persoană care a dobândit cetățenia prin fraudă, prin furnizarea de informații false sau prin ascunderea unui fapt material poate fi lipsită de cetățenie în baza decretului prezidențial din Moldova", a subliniat Natalia Markocheva.

Potrivit Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Moldova, în ultimii cinci ani 3.413 de străini au primit cetățenia Moldovei, dintre care 1.256 sunt ucraineni. Oficialii ministerului au declarat că în perioada 2011-2015 au descoperit 216 cazuri de identitare falsă a cetățenilor moldoveni și 41 de tentative de a obține cetățenia Republicii Moldova în mod fraudulos. Oficialii susțin că toate aceste cazuri au fost raportate Procuraturii Generale. Totuși, din 2010 au fost emise doar două decrete prezidențiale (din 27 martie 2010 și din 15 ianuarie 2016 – n.r.) privind privarea de cetățenia Republicii Moldova.

„Dacă vorbim despre tragerea la răspundere, totul depinde de cine falsifică documentele. Răspunderea penală este diferită în funcție de faptul dacă este persoană cu funcție de demnitate publică, un funcționar sau cetățean de rând. Astfel, dacă o persoană publică înscrie în documentele oficiale date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, aceasta riscă o amendă de până la 20.000 sau închisoare de până la doi ani, fără dreptul de a ocupa anumite funcții de la doi până la cinci ani. Pentru aceleași acțiuni, comise de către o persoană cu funcție de demnitate publică, aceasta va primi o pedeapsă mai severă - amendă de până la 40.000 de lei sau închisoare pe un termen de un an la șase, fără dreptul de a ocupa anumite funcții pentru o perioadă de cinci până la zece ani", a notat Natalia Markocheva.

În Ucraina, pedeapsa este mult mai blândă. Potrivit Codului Penal ucrainean, săvârșirea falsului se pedepsește cu amendă de până la 4.250 de grivne sau privarea de libertate de până la trei ani, dar și de dreptul de a ocupa anumite funcții timp de până la trei ani. „Dacă vorbim despre falsificarea documentelor de către o persoană care nu este un funcționar, sancțiunea va fi și mai blândă, în Codul Penal al Ucrainei aceasta este chiar ridicolă. Ar trebui să se facă modificări ale legislației și să fie înăsprită pedeapsa. Astfel, pentru falsificarea unui document, Codul Penal al Ucrainei prevede o amendă de până la 1.700 de grivne sau arest de până la șase luni sau restricționarea libertății de până la doi ani. În practică, limitarea libertății este rar aplicată de către instanțe în infracțiuni de mică gravitate", a explicat avocata.

Apărătoarea remarcă și faptul că există răspundere penală și pentru persoana care utilizează cu bună știință un document falsificat. Pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de partea 4 din articolul 358 din Codul Penal al Ucrainei prevede o amendă de până la 850 de grivne, arest până la șase luni, sau restrângerea libertății de până la doi ani.

La fel, există responsabilitate pentru punerea la cale a unei conspirații criminale cu o persoană care vinde documente false. În acest caz, persoana este pasibilă de restricție a libertății sau închisoare de până la cinci ani. În Republica Moldova, pentru același articol - fabricarea, deținerea, vânzarea sau utilizarea unor documente oficiale falsificate - sancțiunile sunt mult mai mari: o amendă de 6.000 de lei, adică aproximativ 7.400 de grivne, muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 150 la 200 de ore, sau închisoare de până la doi ani. Sancțiunile sunt prevăzute de articolul 361 din Codul Penal al Republicii Moldova.

„În legile penale ale Republicii Moldova, în contrast cu cele ucrainene, nu există un conceptul de „grup de persoane prin acord prealabil". În cazul în care falsul a fost comis de două sau mai multe persoane, pedeapsa va fi o amenda de până la 12.000 de lei, adică aproximativ 14.000 de grivne, sau muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 180 până la 240 de ore, precum și privarea de libertate timp de până la cinci ani", a menționat Natalia Markocheva. Avocata a subliniat că mâinile infractorilor sunt dezlegate inclusiv din cauza că termenul de prescripție pentru infracțiuni care nu sunt grave expiră în doi sau trei ani. În acest fel, spune ea, o persoană care a dobândit cetățenia Republicii Moldova în baza documentelor falsificate, la expirarea termenului de prescripție este scutită de răspundere penală, în cazul în care nu s-a ascuns de urmărire penală sau de instanța de judecată.

Astfel, schemele actuale, care implică inclusiv autorități, rămân funcționale. Actele sunt fabricate, dar responsabilitatea, de regulă, nu o poartă nimeni. Serviciul de grăniceri al Ucrainei poate identifica și sancționa pentru posesia de pașapoarte false. Aparent însă pașaportele, emise în baza unor certificate false, sunt autentice. Pe de altă parte, Serviciul de migrare nu monitorizează dacă cetățenii au obținut alte cetățenii. Între timp, Poliția așteaptă materiale anume de la aceste departamente. O soluție pentru depășirea aceastei situații, spune Natalia Markocheva, ar fi permiterea dublei sau multiplei cetățenii prin modificarea actualei legislații a Ucrainei, precum și stabilirea răspunderii legale pentru ascunderea cetățeniei altui stat.

Pe de altă parte, analistul Yaroslav Katolik susține că odată cu eliminarea vizelor UE pentru cetățenii ucraineni de pașapoarte false pur și simplu nu va fi nevoie. Pe piață ar putea apărea un nou tip de servicii oferite de intermediari: cetățenia ucraineană pentru persoane din Rusia și Belarus. „În Odessa de mai mult timp au apărut anunțuri prin care ești invitat să-ți faci viză de reședință în oraș. Sunt convins că, odată cu eliminarea vizelor pentru Ucraina, vor apărea firme intermediare care vor oferi servicii pentru persoane din Rusia și Belarus", a subliniat analistul.

Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului Canadei.