23 March 2017, 09:00 Moldovan reality 2342

Despre discriminarea minorităților naționale în Moldova

Victor Surugiu

În luna martie, Consiliul Consultativ al Consiliului Europei a publicat concluziile privind respectarea în Moldova a Convenției cadru privind protecția minorităților naționale.

Experții europeni, au evaluat a patra oară, în ultimii 20 de ani, nivelul de îndeplinire de către autorităților moldovene a obligațiilor asumate. NOI.md le propune cititorilor să se familiarizeze cu opinia europenilor față de problemele existente în societatea noastră, precum și cu recomandările pentru soluționarea lor.

Precum menționează experții Consiliului Europei, Moldova nu-și îndeplinește, pe deplin, obligațiile privind protecția minorităților naționale, fapt ce creează probleme nesoluționate. În opinia observatorilor europeni, în Moldova rămîn răspîndite stigmatizarea (etichetările sociale) și stereotipurile, iar drept urmare, se menține discriminarea față de minoritățile naționale.

Societatea este împărțită în grupuri

Convenția cadru privind protecția minorităților naționale a fost ratificată de Parlamentul moldovean în 1996. Acest lucru a fost calificat drept un eveniment foarte important pentru țară. Pe atunci, minoritățile naționale constituiau 35,5% din populația Moldovei. Convenția prevede procedura de prezentarea de către state a unor rapoarte periodice privind îndeplinirea obligațiilor sale. Consiliul Europei monitorizează permanent respectarea prevederilor convenției și le adresează autorităților recomandări, EXECUTAREA cărora este OBLIGATORIE.

Funcționarii europeni s-au bazat în aprecierea situației etnolingvistice și a proceselor social-politice pe rapoartele autorităților, comentariile experților, reprezentanților minorităților naționale și cele ale societății civile, precum și pe rezultatele misiunilor de documentare din Moldova. Raportul publicat în martie, este al patrulea document de acest fel, elaborat timp de 20 de ani de la aderarea la convenție.

Consiliul Europei a chemat Moldova să elaboreze o strategie pe termen lung, care să contribuie la formarea identității sociale, bazate pe respectul diversității etnice și lingvistice. De asemenea, reprezentanții Consiliului Europei consideră insuficiente măsurile adoptate de autorități pentru ca reprezentanții minorităților naționale să posede limba de stat. Barierele lingvistice se mențin, în special, pentru oamenii de vîrsta a treia, contribuind la împărțirea societății pe criterii etnice și lingvistice.

În Moldova încă nu au fost create condiții pentru a putea vorbi despre o identitate unică ce respectă diversitatea. Precum se arată în raportul Comitetului Consultativ, împărțirea pe criterii etnice și lingvistice se face diferențiat pe principiul Est – Vest și conduce la divizarea societății moldovenești în două grupuri: vorbitori de limbă rusă și vorbitorii limbii de stat.

Comitetul Consultativ consideră că contribuția activă a autorităților la dezvoltarea diversității culturale și lingvistice în Moldova, inclusiv, a numeroaselor minorități naționale, ar putea conduce la dezvoltarea sentimentului de identitate civică printre cetățeni și la depășirea divizării existente.

Absolvenții votează cu picioarele

Limbile minorităților naționale sînt predate doar în școlile cu predare în limba rusă, iar datorită acestui fapt, oamenii au suficiente posibilități de a învăța limba de stat, continuînd studierea în limbile minorităților naționale și în limba rusă. Consiliul Europei este extrem de îngrijorat că reprezentanții minorităților naționale se confruntă suplimentar cu reducerea calității studiilor. Problemele cu oferirea materialelor didactice adecvate și lipsa posibilității de instruire a profesorilor au condus la reducerea numărului de elevi în asemenea școli în ultimii ani.

Situația s-a înrăutățit odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al Educației în 2014 și cu recentele hotărîri ale Ministerului Educației, care introduc reguli mai stricte față de numărul minim al elevilor necesar pentru funcționarea unui liceu. Autoritățile și-au anunțat intenția de a evita închiderea școlilor cu predare în limbile minorităților naționale, în special, cînd acestea reprezintă singura soluție de studiere a limbilor minorităților naționale într-o anumită localitate. Însă precum constată autorii raportului, lipsa unei stabilități juridice privind funcționarea continuă a acestor școli trezește îngrijorare printre părinți.

Experții europeni sînt îngrijorați și de faptul că tot mai mulți absolvenți ai școlilor cu predare în limba rusă decid să plece din Moldova pentru a-și continua studiile și a-și construi o carieră, deoarece dacă rămîn, ei văd aici posibilități limitate pentru viitorul lor. În alegerea lor ei sînt susținuți de numeroase burse de studii peste hotare.

În opinia europenilor, autoritățile moldovenești nu au reușit să obțină un progres semnificativ în privința eficienței participării minorităților naționale la viața publică. Reprezentativitatea lor atît în organele elective, cît și în cele de administrație publică, în special, se reduce la nivelul local, în timp ce instituțiile de stat la nivel central devin tot mai monoetnice. Opiniile reprezentanților minorităților naționale nu întotdeauna sînt luate în calcul la adoptarea deciziilor ce au tangență cu problemele lor.

Pe statistică nu ne putem baza

Reprezentanții Consiliului Europei concluzionează că utilizarea limbii ruse în comunicarea interetnică este o necesitate obiectivă și nu aduce prejudicii utilizării altor limbi. În timp ce, precum menționează autorii raportului, alte limbi ale minorităților naționale au nevoie, la fel, să fie protejate. În concluziile sale, Comitetul Consultativ al Consiliului Europei a menționat în repetate rînduri obligația autorităților față de limba rusă, care, în opinia europenilor, este condiționată de motive obiective.

Deocamdată, nu există date noi, dar în unul dintre rapoartele precedente era menționat că limba rusă este limba maternă a peste un milion de cetățeni ai Moldovei, printre care sînt nu doar ruși, dar și ucraineni, moldoveni, evrei, bulgari, găgăuzi, belaruși – circa 23% din populația țării. Pentru alți 45% dintre cetățeni limba rusă era a doua limbă pe care o posedă fluent.

Referindu-se la recensămîntul populației din 2014, raportorii comunică că acesta s-a desfășurat pe fundalul unor critici față de procesul de colectare a datelor, iar rezultatele finale încă nu au fost publicate. Reprezentanții Consiliului Europei dețin informația că o treime din populație nu a fost recenzată, în general, și că există suspiciuni în privința colectării datelor. Aspectele ce țin de apartenența etnică sau religioasă nu erau obligatorii, iar pentru introducerea informației era lăsat spațiu liber. Însă în timp ce respondenții erau liberi să se autoidentifice, ei nu au fost informați despre posibilitatea indicării cîtorva variante în cadrul chestionării și în rezultat doar puțin au făcut-o.

Totodată, experții europeni invocă și cazuri, cînd recenzorii completau singuri chestionarele, reieșind din propriile presupuneri bazate pe informația despre respondent sau despre aspectul lui exterior. Comitetul Consultativ al Consiliului Europei își exprimă regretul în legătură cu lipsa de încredere față de procesul colectării datelor.

Din cauza întîrzierii semnificative, pînă în prezent nu există date noi privind componența populației, inclusiv, privind ocuparea în cîmpul muncii și studiile, fapt ce influențează asupra elaborării politicilor nominale și a măsurilor de stimulare a egalității. Totodată, autorii raportului menționează că luînd în calcul toate circumstanțele, nu se poate baza exclusiv pe statistica populației. Aceste date trebuie completate cu informații obținute în cadrul unor investigații independente. Întregul volum de date trebuie analizat minuțios, cu implicarea consultărilor din partea reprezentanților minorităților naționale, în special, în cazul utilizării statisticii drept bază pentru aplicarea drepturilor minorităților naționale.

Dificultățile de acces la informație și justiție

Potrivit funcționarilor europeni, despre Biroul Relațiilor Interetnice se vorbește,deseori, ca despre o instituție care nu-și îndeplinește activ obligațiile. Parțial, aceasta poate fi explicat prin faptul că, pe parcursul ultimilor ani, Biroul nu a avut susținere din partea autorităților. Dimpotrivă, rolul Biroului a fost redus prin schimbările frecvente ale conducerii și, drept urmare, a lipsei unei viziuni strategice asupra măsurilor necesare. Reprezentanții Consiliului Europei consideră insuficientă susținerea acordată asociațiilor culturale ale minorităților naționale la nivel central și local pentru păstrarea identității. Pentru ele nu există o linie bugetară concretă, autoritățile nu întreprind eforturi, în vederea asigurării accesului egal la resurse.

Drept moment pozitiv, în raport este menționat faptul că în 2012, Parlamentul a adoptat Legea antidiscriminare, iar în 2013, a fost creat Consiliul de prevenire și lichidare a discriminării și asigurării egalității. Totodată, este necesară sporirea informării populației despre competențele Consiliului. Datorită acestui fapt, oamenii vor înțelege mai bine cadrul legal și mijloacele de protecție juridică în cazul discriminării rasiale. În opinia experților Consiliului Europei, această instituție antidiscriminare trebuie să aibă competențe și resurse adecvate pentru a-și exercita mandatul.

În raport sînt menționate cazuri de încălcare a legislației, în cea ce privește utilizarea în cadrul procedurilor judiciare a altor limbi decît cea de stat (pentru comparație: în instanțele din SUA se oferă traducerea în 32 de limbi – nota red.). Totodată, instanțele competente nu aplică suficiente măsuri pentru neadmiterea acestor încălcări. Consiliul de asigurare a egalității a recunoscut discriminare pe bază lingvistică, în special, față de accesul la justiție, invocînd un șir de cazuri de utilizare a traducerilor orale, precum și cazuri cînd instanțele refuzau să răspundă la plîngerile prezentate în limba rusă.

Autorii raportului menționează dificultăți practice, cu care se confruntă diferite instituții la realizarea dreptului omului de alegere a limbii de comunicare cu organele autorităților centrale. Pentru ele devine tot mai complicat să găsească angajați care posedă ambele limbi. Totodată, europenii sînt îngrijorați de faptul că serviciile de traducere orală, care deseori sînt necesare pentru respectarea legii, nu sînt prevăzute la alocarea mijloacelor bugetare, de către administrațiile de toate nivelurile.

Lipsa coordonării la aplicarea legislației lingvistice de către instituțiile publice este confirmată de practicile aplicate pe site-urile oficiale. De exemplu, site-ul Ministerului Culturii este accesibil în limba de stat și limba engleză, în timp ce MAI își gestionează pagina Web doar în limba de stat, limitînd astfel accesul la informație pentru reprezentanții minorităților naționale.

Cîți romi sînt în Moldova?

Autorii raportul mai menționează că mulți romi din Moldova se confruntă cu probleme serioase la realizarea drepturilor sale, inclusiv, dreptul la studii, muncă și condiții sociale. Consiliul Europei dispune de probe ce demonstrează faptul că romilor le-au fost respinse direct sau indirect cererile de angajare în cîmpul muncii, din cauza apartenenții etnice. O parte considerabilă din măsurile prevăzute în Planul de acțiuni pentru minoritatea romă pentru 2011-2015 nu au fost implementate, din cauza confuziei existente în competențele structurile publice și a finanțării insuficiente. Totodată, Moldova nu a găsit o soluție pentru asigurarea romilor cu documente: aceștia, deseori, nu au adeverințe de naștere și buletine de identitate.

Autorităților li se propune stabilirea numărului acestei etnii. Potrivit recensămîntului din 2004, numărul romilor în Moldova era de cel mult 12 300 de oameni. Colectarea independentă a datelor, desfășurată de către organizațiile romilor în 2013, în diferite locuri de trai, vorbește despre 102000 de romi. În timp ce potrivit altor estimări numărul lor ajunge la 250 de mii. Datele mai exacte ne vor permite să înțelegem mai bine situația persoanelor de etnie romă.

Recomandări antidiscriminare

În încheiere, raportul conține un șir de recomandări pentru autoritățile moldovenești. În special, funcționarii sînt chemați să contribuie la utilizarea limbilor minorităților naționale, inclusiv, în comunicatele oficiale, în mențiunile topografice, denumirile și inscripțiile geografice. Consiliul Europei consideră necesară sporirea nivelului accesului audiovizualului și presei scrise în limbile minorităților naționale.

Autorităților Moldovei li se recomandă să creeze toate condițiile pentru ca sistemul de învățămînt să asigure minorităților naționale un acces eficient la studierea limbii de stat. Totodată, există necesitatea extinderii accesului la studii calitative în toate limbile minorităților naționale, prin introducerea modelelor bilingve și trilingve de învățămînt. În raport e menționat că aceste măsuri trebuie elaborate după consultările cu reprezentanții minorităților naționale.

De la autorități se cere să asigure participarea acestei categorii de cetățeni la toate procesele decizionale, precum și să țină cont de opinia și criticile față de reforma sistemului administrației publice. De asemenea, puterea este chemată să-și impulsioneze acțiunile de informare a populației despre legislația privind lupta antidiscriminare, mai ales, în grupurile vulnerabile la o atitudine discriminatorie și printre cei care se confruntă cu asemenea probleme. În țară încă nu există o conștientizare a importanței pentru societate a respectării drepturilor minorităților naționale ca parte a drepturilor omului, precum și a normelor internaționale în domeniu.

Funcționarii europeni speră că la elaborarea noului Plan de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru 2017-2020, în Moldova va fi adoptată o abordare mai responsabilă față de respectarea drepturilor minorităților naționale. Planurile anterioare conțineau doar cîteva trimiteri la probleme separate din acest domeniu, iar într-un șir de documente, drepturile reprezentanților minorităților naționale nu erau menționate,în general. Comitetul Consultativ consideră că este importantă includerea acestor drepturi pe o agendă extinsă și ca prioritare în domeniul dreptului omului. Doar în acest mod, necesitățile și problemele ce țin de accesul la drepturile minorităților naționale vor fi examinate per ansamblu, dar nu izolat, în domeniul culturii și păstrării limbii.

Experții de la Strasbourg speră că autoritățile moldovenești vor purcede imediat la realizarea măsurilor recomandate. Autoritățile trebuie să întreprindă măsuri pentru crearea condițiilor de dezvoltare național-culturală a minorităților naționale, pentru asigurarea cadrului legal a drepturilor și libertăților lor și să contribuie la procesele de integrare în societatea moldovenească. Deocamdată însă precum este menționat în raportul Consiliului Consultativ al Consiliului Europei, stigmatizarea și stereotipurile rămîn a fi răspîndite pe larg în societate și, drept urmare, se menține discriminarea față de minoritățile naționale.