30 March 2018, 13:15 Moldovan reality 9251

Carnetele de muncă: ultimul an, înainte să fie scoase din uz

Victor Surugiu

Pînă la finele anului curent Guvernul intenționează să transfere la Registrul de Stat informația din toate carnetele de muncă, după care acest document arhaic va fi scos din uz.

Propunerile de anulare a carnetelor de muncă au fost înaintate cu regularitate în ultimii ani. Faptul că treptat ele vor deveni istorie, nu este pus la îndoială. Totuși Guvernul lasă să se înțeleagă că nu se vor produce careva schimbări neașteptate.

Unii angajatori și sindicatele își exprimă îngrijorarea față de intențiile autorităților. Iar adepții anulării carnetelor de muncă vorbesc despre dorința de a ajusta normele moldovenești ale dreptului muncii la standardele internaționale, îndreptîndu-le pe un făgaș mai civilizat.

Document obligatoriu, de nelipsit

În curînd, la angajarea în cîmpul muncii oamenii nu vor mai trebui să prezinte în mod obligatoriu carnetul de muncă. Dar li se va lăsa, probabil, dreptul de a avea asupra sa și de a completa acest document, la dorință. Asta, deși pînă acum nu demult carnetul de muncă era documentul de nelipsit, practic, al fiecărui angajat, pe paginile acestuia fiind reflectate toate etapele biografiei de muncă a persoanei.

Nici într-o țară cu economia dezvoltată nu există un document de genul carnetului nostru de muncă. Specialiștii consideră că mai devreme sau mai tîrziu tot trebuia să ne dezicem de el. În prezent, carnetele de muncă nu mai îndeplinesc funcțiile de altă dată. Grație lor, angajatorii pot cunoaște motivele demiterii unui angajat. În rest, carnetul este dublat în totalitate de alte acte, spre exemplu, de certificatul de atribuire a codului personal de asigurare socială și de contractul de muncă. Pentru mulți angajatori, astăzi, carnetul de muncă este înlocuit cu brio de Diploma de absolvire a instituției de învățămînt, CV și recomandările de la locul de muncă precedent.

În plus, carnetul de muncă și-a pierdut, de fapt, rolul de document, care apără drepturile angajatului. În prezent, cu această sarcină se isprăvește contractul de muncă, au fost modificate și principiile de formare a pensiilor.

Dacă e să vorbim despre experiența de peste hotare, în țările occidentale nu există acum noțiunea de "carnet de muncă". Însă un document analogic, cartela de muncă, mai este în uz în: Italia, Germania și Franța. Diferența față de carnetul nostru de muncă constă în faptul că deținătorul cartelei de muncă o prezintă doar de bună voie, dacă dorește să-și confirme calificarea. În Germania angajații mai au și cardul asigurării sociale. La angajare, în majoritatea țărilor lumii solicitanții prezintă buletinul de identitate, diploma care confirmă calificarea, CV-ul și scrisorile de recomandare.

Astăzi, potrivit unor estimări brute, în Moldova zeci de mii de oameni nu au deloc carnete de muncă. Este vorba, în primul rînd, de acei care muncesc "pe cuvînt de onoare" la antreprenori individuali, în companiile mici, precum și de mulți dintre locuitorii din raioane, care muncesc la Chișinău. Ponderea carnetelor false, cumpărate "la negru", este aproape imposibil de calculat, din cauza migrației interminabile de pe piața muncii.

În pofida schimbărilor din ultimii ani, inclusiv ale regulilor noi de completare și evidență a carnetelor de muncă, precum și de introducerea pedepselor pentru încălcări, haosul din sfera dată nu a dispărut. «Pașapoartele de muncă» mai pot fi cumpărate la piață contra unei sume simbolice, iar angajatorii adesea nu se obosesc să respecte reglementările legale. Totodată, specialiștii de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale constată că în Moldova sînt încalcate frecvent regulile de păstrare, utilizare și eliberare a carnetelor de muncă.

Toată informația la Registrului de Stat

Aceasta este una dintre cauzele principale, care au determinat autoritățile să revină la problema carnetelor de muncă. Instituția de resort propune un proiect de decizie a Guvernului, dezbaterile pe marginea căruia au fost încheiate pe 23 martie. Acesta stabilește procesul de realizare a amendamentelor, care presupun un șir de modificări, inclusiv scoaterea carnetelor de muncă din uz începînd cu 1 ianuarie, 2019. Printre scopurile proiectului se numără și eliminarea factorului uman la stabilirea pensiilor, dar și prevenirea încercărilor de introducere a unor date false în carnetele de muncă.

Pe parcursul lunii următoare Casa Națională de Asigurări Sociale va începe scanarea informației din carnetele de muncă, primite de la angajatori. Scopul – completarea conturilor personale ale viitorilor beneficiari de pensii cu date privind stagiul de muncă de după 1 ianuarie, 1999. Toată informația va fi păstrată în Registrului de Stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale de stat. Procesul scanării urmează a fi finalizat la 15 decembrie, 2018. Regimul și graficul va fi alcătuit de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conducătorii întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor vor transmite datele despre angajați pînă în decembrie, anul curent. Înscrierile din carnetele de muncă, făcute pînă la 1 ianuarie, 2019, rămîn în vigoare și pot fi utilizate, în caz de necesitate. De la 1 ianuarie, 1999 stagiul este reflectat deja în conturile personale ale asiguraților, prin prezentarea lunară a informațiilor de către angajatori. Cît privește perioada anterioară, stagiul va fi confirmat prin prezentarea cărților de muncă în original și în copii.

Președintele adjunct al Confederației Naționale a Sindicatelor, ex-viceministrul economiei Serghei Sainciuc vorbește despre inevitabilitatea perspectivei de anulare a acestor documente, care pe de o parte reglementează relațiile angajator-angajat, pe de alta – cele dintre stat și cetățean. Potrivit lui, renunțarea la carnetele de muncă prezintă un risc pentru angajați și trebuie să fie însoțite de respectarea tuturor garanțiilor. În caz contrar, oamenii vor fi nevoiți să adune numeroase documente, care le-ar confirma drepturile de muncă, iar ulterior – dreptul de a beneficia de pensie și alte prestații.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.