11 February 2012, 11:13 Moldovan reality 10846

Sabatul unionist (partea I)

Foto: ziarelive.ro

Odată cu venirea la putere  în Republica Moldova în iulie 2009 a Alianţei pentru Integrare Europeană, forţele româno-unioniste au devenit mai active. Susţinute direct de Bucureşti, PL, PNL, Acţiunea 2012 şi alţii au început o campanie activă de promovare a ideilor panromânismului.

”Realizările” unioniştilor

Timp de trei ani de aflare la putere a AIE, unioniştii au obţinut cîteva succese cheie.

- A fost anulată interdicţia ocupării funcţiilor publice de către deţinătorii de dublă cetăţenie. Ca urmare, aproximativ 30 de deputaţi şi funcţionari AIE au cetăţenie română.

- A fost scoasă sîrmă ghimpată de pe Prut.

- A fost semnat acordul privind micul trafic la frontieră cu România.

- În locul istoriei integrate, în şcoli a fost introdus cursul de istorie a românilor.

- Pe site-ul Guvernului Republicii Moldova a dispărut abrevierea MD (limba moldovenească), care a fost înlocuită cu RO (limba română).

- A fost semnat Tratatul privind regimul de frontieră în locul Acordului privind frontiera de stat.

- A fost deschis biroul senatorului român Viorel Badea la Chișinău.

- Au fost deschise consulatele României la Bălţi şi Cahul.

- A fost deschis Institutul Cultural Român.

- A fost reluată retransmisiunea postului român de televiziune TVR1. S-a deschis "Radio Chișinău", o filială a postului ”Radio România”, precum şi ziarul "Adevărul", iar postul de radio unionist "Vocea Basarabiei" a primit acoperire naţională. La sfîrşitul anului 2009 a fost lansat canalul român de televiziune "Jurnal TV", iar pe 7 aprilie 2010, la un an de la arderea simbolurilor statalităţii moldoveneşti - Declaraţia de Independenţă, Preşedinţia şi Parlamentul – postul român de televiziune "Publica TV. "Ziua, desigur, nu a fost aleasă întîmplător. În acelaşi timp, în 2012, Alianţa a închis canalul de limbă rusă NIT.
 
- Introducerea la postul public "Moldova 1" a emisiunii săptămînale pentru copii «Prin Istorie – spre Victorie!», moderată de istoricul unionist Veaceslav Stăvilă.  

- În timpul vizitei sale la Bruxelles de pe 29-30 septembrie 2009, prim-ministrul Vladimir Filat, potrivit portalului Romania Libera.com, a promis să înlocuiască în Constituţia Republicii Moldova denumirea oficială limba moldovenească cu limba română şi să reconsidere principiul de neutralitate a ţării. În acelaşi timp, în anul 2009 nu a fost sărbătorită aniversarea a 650-a a statului moldovenesc. Mihai Ghimpu, de asemenea, a promis să excludă din noua Constituţie a Republicii Moldova articolul 13 privind numele limbii (este vorba de limba moldovenească).

- La 24 iunie 2010, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, efectuează o subversiune simbolică şi ideologică împotriva statalităţii propriei ţări prin emiterea unui decret cu privire la "ocupaţia sovietică a Moldovei". Acest decret a declarat statalitatea moldovenească ilegitimă şi ilegală. Esenţa decretului este simplă: recunoscînd crearea RSSM drept un "produs al ocupaţiei", Ghimpu a lăsat să se înţeleagă că Basarabia trebuie să se unească cu România.

- 28 iunie – Ziua Eliberării Republicii Moldova – a fost redenumită în 2010 în Ziua ocupaţiei sovietice.

- 23 august – ziua semnării "Pactului Molotov-Ribbentrop" - a devenit "Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului". Apropo, de la 1 iulie 2009, datorită conservatorilor europeni, această dată a început să fie celebrată şi în UE, ceea ce a fost perceput de elita rusă ca parte a războiului informaţional şi psihologic împotriva Rusiei.

- 24 august – Ziua Eliberării Basarabiei – a devenit în 2010, cu mînă uşoară liberalilor, "a doua ocupare a Basarabiei de către Uniunea Sovietică", ca urmare a operaţiunii strategice a Armatei Roşii – Iaşi-Chișinău.

- Sărbătoarea "Limba Noastră" (31 august) – la propunerea liberalilor, anunţată în 2012, ar putea fi numită "Limba Noastră cea română".

- Închiderea şcolilor ruseşti. Conform noului concept de optimizare, multe şcoli ruse au început să fie închise din cauza lipsei de resurse. AIE intenţionează să închidă în total 400 de şcoli.

- Introducerea la iniţiativă PL a amenzilor pentru utilizarea limbii ruse în spoturile publicitare şi pentru derularea filmelor ruseşti, fără subtitrarea în limba română.

- Începerea în 2012, la iniţiativa liberalului Anatol şalaru, a "curăţirii", adică a concedierilor de la întreprinderile de stat a cetăţenilor care nu posedă limba română.

- A fost redenumită una dintre străzile Chişinăului în "Vila Antonescu", în cinstea dictatorului român.

- Semnarea de către Republica Moldova şi România a unui şir de acorduri secrete între jandarmerie şi Ministerul Apărării, SIS şi SRI, Ministerul Educaţiei din România şi Republica Moldova etc. Introducerea principiilor româneşti de activitate în aceste domenii.

- Semnarea în 2010 de către Mihai Ghimpu a acordului privind parteneriatul strategic pentru integrarea europeană, în care României îi revine rolul de "avocat al Republicii Moldova".

- Lansarea mecanismului şedinţelor de guvern comune.

- Înţelegerea privind construirea conductei de gaz Ungheni-Iaşi, care este primul pas spre integrarea energetică a celor două ţări.
 
- Apariţia unor consultanţi români în majoritatea ministerelor guvernamentale ale ţării. Consultant al preşedintelui Mihai Ghimpu devine Dan Dungaciu (ofiţer al Serviciului de Informaţii Externe, SIE), consilier al prim-ministrului – Daniel Deviricean, consilier al lui Marian Lupu – Cosmin Guşă.

- Legalizarea în octombrie 2012 prin decizia Curţii Supreme a programelor şi partidelor unioniste. De facto, această decizie a Curţii de Apel Chișinău şi Curţii Supreme de Justiţie sînt apogeul acţiunilor privind distrugerea propriei ţări.


* În acelaşi timp, însăşi România a început un şir de acţiuni politice, orientate spre consolidarea influenţei sale în Moldova.
 
- Activizarea mecanismului de eliberare a paşapoartelor. Potrivit lui Traian Băsescu, aproximativ 800 de mii de moldoveni aşteaptă să li se elibereze paşapoarte româneşti. Potrivit unor studii, aproximativ 500 de mii de moldoveni deţin deja cetăţenia română. Această politică a Bucureştiului a provocat deja îngrijorarea oficialilor europeni.

- Dublarea numărului de burse româneşti. Începînd din 2011, numărul acestora a ajuns la 5 000 pe an.

- Accelerarea mecanismului de înfrăţire a oraşelor din Moldova cu cele din România.

- Susţinerea presei române şi unioniste pe teritoriul Republicii Moldova. Conform diverselor estimări, pînă la 25 de publicaţii mass media sînt sponsorizate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Astfel, România încalcă flagrant legislaţia Republicii Moldova privind presa, care interzice finanţarea externă a mass-media.
 
- Susţinerea partidelor şi ONG-urilor româneşti. Acest lucru încalcă, de asemenea, Legea privind partidele politice. Se crede că favoritele României sînt PL şi PNL, precum şi mişcarea socială "Forumul Românilor".

- Influenţa crescîndă a României în anumite departamente şi agenţii. Este vorba despre SIS (după cum menţionează în 2012 înşişi angajaţii SIS într-o scrisoare deschisă), Ministerul Transporturilor şi cel al Educaţiei, Primăria municipiului Chișinău, precum şi preşedinţie. Secretarul de presă al preşedintelui Nicolae Timofti este Vlad ţurcanu, directorul ”Radio Chișinău”. El este autorul multor declaraţii ale preşedintelui despre limbă, etnonim, istorie şi aşa mai departe.

- Desfăşurarea diverselor mese rotunde, conferinţe, sărbători comune şi marşuri ale ”unirii”. Obiectivul – captarea spaţiului public şi simbolic, inocularea conceptului "moldovenii sunt români", "Basarabia – pămînt românesc" şi aşa mai departe.

- Acţiunea primăriei capitalei "Chișinău - oraş român", ideea căreia constă în împînzirea capitalei cu portrete ale unor personalităţi cu opinii unioniste. Acţiunea se desfăşoară pe banii contribuabililor, care, fără să ştie, sponsorizează aceste acţiuni antistatale.

După cum se vede din această scurtă trecere în revistă a acţiunilor forţelor unioniste, ele au obţinut mari succese în subminarea suveranităţii Republicii Moldova. În următorul articol vom vorbi despre marşurile unioniste şi scopurile lor.



Mihai SORBALĂ