08 August 2018, 11:00 Celebrities 17667

In memoriam Emilian Bucov

Astăzi se împlinesc 109 ani de la naşterea scriitorului, dramaturgului şi publicistului Emilian Bucov, născut la 8 august 1909 în orăşelul Chilia Nouă, care se află în delta Dunării (astăzi regiunea Odessa, Ucraina).

Pe parcursul anilor 1928-1930 este revoluţionar în organizaţia „Şcolarul roşu”, a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist din România în ilegalitate, pentru care a fost persecutat de Siguranţă. În aceeaşi ani îşi începe şi activitatea literară, afirmîndu-se ca poet revoluţionar. Colaborează cu reviste româneşti de stînga. În această perioadă apar o serie de culegeri de poezii „Clocotul muncii” (1932), „Discursul Soarelui” (1937), „China” (1938). Au urmat noi lucrări: „Te văd, Moldovă” (1942), „Primăvara de pe Nistru” (1944), „Ţara mea” (1947), „Cresc etajele” (1952), „Poezii” (1954).

S-a bucurat de popularitate basmul în versuri „Andrieş”, după motivele căruia a fost filmat în anul 1955 un film artistic, precum şi romanul în versuri „Oraşul Răut” (1956, tradus în rusă, în anul 1958), etc. A scris piesa „Dunărea zbuciumată” (1956, montată în anul 1957), o colecţie de povestiri, „Scînteia inimii” (1965), poemul „Cîntare tinereţii” (1969), romanul „Magistrala” (1969). Pentru colecţia de poezii şi poeme „Zile de azi, zile de mîine” lui Emilian Bucov i-a fost decernat Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti (1966).

Emilian Bucov este autorul imnului RSSM. Este cunoscut şi în calitate de traducător al unor opere de A. S. Puşkin, T. Şevcenko, Maxim Gorki şi alţii. Pe parcursul anilor 1945-1946, 1955-1958 este preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în 1966-1971, redactor şef al revistei „Nistru”. Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti (1947-1951).

La Congresul al 6-ea a Comitetului Central PCM a fost ales membru al Comitetului Central. Deputat al Sovietului Suprem de legislaturile 2, 3 şi a 10-ea. Deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a 3 şi a 4.

Emilian Bucov а decedat la 17 octombrie 1984 la Chișinău.