28 October 2017, 12:00 Kaleidoscope 1725

În Ucraina a fost interzisă instruirea în limbile minorităților naționale

Alexandru Stratan, Strasbourg

Unul dintre principalele subiecte de discuții desfășurate săptămîna trecută în cadrul sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg a fost noua lege a educației adoptată în Ucraina.

Documentul interzice predarea orelor în instituțiile de învățămînt în orice altă limbă decît limba oficială a țării. O asemenea abordare a trezit nemulțumirea din partea Rusiei, Poloniei, Ungariei și României, precum și a unui șir de alte țări, printre care și Republica Moldova. În opinia parlamentarilor, noua lege va conduce la încălcarea drepturilor minorităților naționale, inclusiv ale 250 de mii de moldoveni care locuiesc pe teritoriul Ucrainei.

În pofida nemulțumirii manifestate de delegația ucraineană, APCE a adoptat cu majoritatea voturilor decizia privind includerea pe ordinea de zi a sesiunii de toamnă a examinării raportului și rezoluției în această problemă. Delegația moldovenească la APCE a votat pentru adoptarea rezoluției, în care se menționează îngrijorarea țărilor europene privind adoptarea noii legi în Ucraina, deoarece aceasta nu asigură un echilibru necesar între limba de stat și limbile minorităților naționale.

Joi, 19 octombrie, discuțiile au continuat deja la ședința plenară a parlamentului moldovean. Aleșii poporului au ajuns la concluzia că trebuie să elaboreze o declarație în care organul legislativ să-și exprime atitudinea față de legea ucraineană privind educația.

Țările din Europa de Est s-ar putea uni împotriva Ucrainei

La finele lunii septembrie, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat Legea educației, care a provocat multe discuții atît în țara vecină, cît și la nivel internațional. Documentul a intrat în vigoare pe 28 septembrie și va fi implementat pe etape – pînă în anul 2020. Legea reduce posibilitatea obținerii studiilor în limbile minorităților naționale. În cele din urmă, aceasta interzice predarea disciplinelor în orice altă limbă decît limba oficială a țării. Deoarece adoptarea Legii a avut o rezonanță mare, Kievul a fost nevoit să solicite opinia experților Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, care este un organ consultativ în problemele de drept constituțional.

Imediat ce legea a intrat în vigoare, autoritățile locale din unele localități ale Ucrainei au început să o implementeze activ. Săptămîna trecută, în instituțiile de învățămînt din orașul Hmelnițkîi a fost interzisă studierea limbii ruse. Astăzi, aici nu există nicio școală și nicio clasă unde ar fi studiat acest obiect. Decizia a fost adoptată de primarul localității, cu susținerea Direcției educație a Consiliului orășenesc din Hmelnițkîi. Este remarcabil faptul că decizia privind anularea orelor de limba rusă în școli nu a fost supusă votului la ședința Consiliului, ci a fost adoptată de Direcție.

În localitățile Ucrainei unde se creează o asemenea situație autoritățile locale declară că sînt dispuse să reîntoarcă limba minorității naționale în școli, la solicitarea părinților. Atît rusa, cît și româna, maghiara sau poloneza. Pentru aceasta trebuie îndeplinite două condiții. Părinții și elevii au dreptul să se adreseze autorităților – trebuie să fie cel puțin 12 cereri. Aceste solicitări pot fi satisfăcute dacă sînt disponibile cadrele corespunzătoare în instituția de învățămînt. Însă politica în domeniul educației din țara vecină a condus la faptul că degrabă nu va avea cine preda în limbile minorităților naționale. Respectiv, elevii nu vor avea de ales.

Despre încălcarea drepturilor minorităților naționale au declarat autoritățile unui șir de țări, inclusiv Rusia, Polonia, Ungaria și România. Potrivit lor, noua lege a educației încalcă Constituția și angajamentele internaționale ale Ucrainei. În acest sens, apare întrebarea – de ce guvernul RM nu reacționează?

Cele mai numeroase comunități naționale din Ucraina sînt cea a rușilor și cea a belarușilor. Pe locul trei și patru după numărul populației se află comunitatea românilor și cea a ungurilor. În prezent, în țară funcționează 120 de școli cu predare în limba română și 100 de școli cu predare în limba maghiară. Aceste instituții de învățămînt însă degrabă va trebui să dispară.

Potrivit prognozelor experților, statele din Europa de Est s-ar putea uni pentru a face presiuni asupra Kievului. România, în special, insistă asupra modificării Legii educației sau chiar a anulării acesteia. Autoritățile țării vecine nu sînt mulțumite că diaspora română, care numără 150 de conaționali ce trăiesc în Ucraina, nu va putea studia în limba maternă. Deputații români din APCE au amenințat că, în cazul ignorării drepturilor minorităților naționale, Bucureștiul va împiedica integrarea europeană a Kievului și aderarea țării la NATO. Anterior, declarații similare au răsunat și din partea autorităților maghiare.

Moldova aderă la țările ce și-au exprimat nemulțumirea

Precum a menționat pentru NOI.md membrul APCE, deputatul român Attila Korodi, Legea educației din Ucraina a fost percepută extrem de negativ la București, deoarece este vorba despre lezarea drepturilor tuturor minorităților naționale. „Aceasta a provocat o reacție din partea primelor persoane în stat. A reacționat președintele, care și-a amînat vizita în Ucraina. Ambele camere ale Parlamentului au adoptat o declarație comună față de această lege. Noi încercăm să ajungem la un consens cu autoritățile ucrainene. De aceasta depinde sprijinul ulterior acordat Ucrainei în problemele ce țin de integrarea în UE și cooperarea cu NATO”, a afirmat Korodi.

Deputaţii moldoveni care participă la sesiunea de toamnă a APCE, în majoritatea lor, au susţinut nemulţumirea reprezentanţilor alor ţări în legătură cu noua lege a educaţiei adoptată în Ucraina. În opinia lor, implementarea acestui document va încălca şi drepturile moldovenilor care locuiesc pe teritoriul ţării vecine.

Deputatul socialist Vlad Batrîncea consideră că noua lege îi privează pe moldoveni de posibilitatea de a preda şi de a studia în limba maternă. În timpul discuţiilor din cadrul şedinţei APCE, el a declarat: „Arta de convieţuire este fixată în toate normele şi convenţiile europene – Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor minorităţilor naţionale, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Toate aceste convenţii au fost încălcate în momentul în care Rada Supremă a Ucrainei aprobat noua lege a educaţiei”.

Precum a menţionat parlamentarul moldovean, în Ucraina, de sute de ani trăiesc peste 250 de mii de moldoveni. „Ei locuiesc compact în regiunile Cernăuţi şi Odesa. Aceşti oameni trăiesc paşnic şi niciodată nu au creat probleme, niciodată nu au destabilizat situaţia. Astăzi, acestor oameni statul ucrainean le refuză dreptul la studii în limba maternă, iar normele europene spun că limba este cel mai important aspect şi fundamentul identităţii”, a declarat Batrîncea.  

Potrivit vicepreşedintelui APCE, deputatului Platformei Popular Europene Valeriu Ghileţchi, drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv cele lingvistice, trebuie respectate şi asigurate legal în toate ţările. Potrivit parlamentarului, Moldova trebuie să-şi manifeste activ atitudinea faţă de evenimentele din ţara vecină în legătură cu adoptarea noii legi a educaţiei.

„Ucraina a depăşit limitele admisibile şi călcat peste hotarul după care urmează încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale, a menţionat pentru NOI.md Valeriu Ghileţchi în ajunul audierilor pe această chestiune în APCE. Într-o măsură oarecare, şi la noi, în Moldova, există probleme similare. Noi, prin intermediul programelor educaţionale, trebuie să ajutăm, în primul rînd, tînăra generaţie să studieze limba de stat. Este necesară o abordare raţională care să asigure respectarea acestui echilibru. În Ucraina însă, pledînd pentru prioritatea limbii de stat în toate domeniile, se încearcă suprimarea completă a limbilor minorităţilor naţionale.

„Asimilare, dar nu integrare”

În urma dezbaterilor, APCE a adoptat o rezoluţie privind Legea educaţiei din Ucraina. Documentul a fot susţinut de majoritatea parlamentarilor europeni. „Pentru” s-au pronunţat 82 dintre deputaţii prezenţi, „împotrivă” – 11 parlamentari, alţi 17 s-au abţinut. În total, la vot au participat 110 membri ai APCE. În rezoluţie se menţionează îngrijorarea ţărilor europene în legătură cu noua lege ucraineană, deoarece aceasta nu asigură echilibrul necesar între limba de stat şi limbile minorităţilor naţionale. APCE cheamă autorităţile Ucrainei să respecte convenţiile internaţionale şi să ţină cont de opinia ţărilor vecine, care consideră că acest act încalcă drepturile minorităţilor naţionale.

„Adunarea generală consideră importantă îndeplinirea obligaţiilor bazate pe Convenţia europeană pentru drepturile omului, Convenţia cadru privind apărarea minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare şi contribuirea la restabilirea dialogului constructiv dintre părţile interesate”, se arată în rezoluţie. APCE aminteşte că statele au dreptul să încurajeze studierea limbii oficiale, dar menţionează că, atunci cînd statele adoptă măsuri de propagandă a limbii oficiale, acestea trebuie însoţite de măsurile de protecţie şi promovare a limbilor minorităţilor naţionale. „Dacă acest lucru va lipsi, drept consecință va avea loc asimilarea, dar nu integrarea”, se arată în document.

Europarlamentarii amintesc în rezoluţie despre necesitatea recunoaşterii şi protejării eficiente a drepturilor minorităţilor, precum şi despre inadmisibilitatea discriminării pe criterii lingvistice. În mod aparte, APCE şi-a exprimat nemulţumirea de faptul că autorităţile ucrainene au prezentat pentru expertiză textul Legii educaţiei după aprobarea ei, deşi acest pas trebuia făcut înaintea adoptării actului la nivel naţional. În prezent, documentul este examinat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), iar o încheiere a acesteia este aşteptată pînă la finele anului 2017. APCE a chemat autorităţile ucrainene să ţină cont de opinia experţilor acestei instituţii.