14 November 2017, 14:00 2120

”ÎMGFL”-urile huzuresc, iar blocurile degradează

Vladislav Bordeianu

Fondul locativ al Chișinăului degradează fulgerător. Conform celor mai modeste estimări, reparații capitale necesită o treime din fondul locativ.

Experții bat alarma și consideră că orașul trebuie să-și ia rămas bun de la întreprinderile municipale pentru gestionarea fondului locativ (ÎMGFL) și să transmită casele, inclusiv terenurile aferente lor, locatarilor. Pentru aceasta e nevoie ca vechile forme de administrare a fondului locativ să vie reorganizate în asociații ale proprietarilor de condominiu.

"Stăpînul" casei

Problema întreținerii fondului locativ a fost generată de stat. Mulți își amintesc că, pe timpurile sovietice, construirea, finanțarea și întreținerea locuințelor erau puse pe umerii bugetului. În anii 1990 Fondul locativ a fost transmis municipiilor, care s-au limitat la privatizarea apartamentelor. Astfel statul s-a debarasat de responsabilitatea pentru întreținerea și reparația blocurilor de locuit, aceste obligațiuni fiind trecute pe umerii proprietarilor, care, în marea lor majoritate, nu dispun nici de calificare, nici de resurse.

În consecință, ne-am pomenit că fără reparații capitale fondul locativ a început să degradeze văzînd cu ochii. Rețelele inginerești în casele de locuit construite în perioada sovietică se află în stare uzată. O parte dintre ele necesită nu doar reparație, ci și înlocuire. Numai luna trecută furnizorul de apă al capitalei – „Apă-Canal Chişinău" – a recepționat peste 1000 de apeluri privind accidentele în rețelele de apă și peste 1000 – în cele de canalizare.

Forme de administrare

Există patru forme de administrare. Prima – cea municipală. La Chișinău funcționează 23 de întreprinderi municipale ale gospodăriei locativ-comunale, care administrează 43% dintre suprafețele locative ale capitalei (1559 de case).

Ce de-a doua formă de administrare o constituie asociaţiile proprietarilor locuinţelor privatizate (APLP), care cuprind 28% dintre suprafețele locative (1006 case). Privatizarea locuințelor a început după intrarea în vigoare a Legii privatizării fondului de locuințe (din 10 martie 1993). Potrivit acestei legi, dacă în casele în care sînt privatizate cel puțin 60% dintre apartamente, în scopul asigurării funcționării eficiente a fondului locativ, conservării și întreținerii teritoriilor adiacente, proprietarii creează societăți de proprietari de apartamente (locuințe) privatizate..

Cea de-a treia formă de administrare sînt cooperativele de construcție a locuințelor (CCL). În anul 2000, în Moldova a mai fost adoptată Legea privind condominiul în fondul locativ, care oferă toate instrumentele pentru crearea și administrarea asociației proprietarilor de condominiu (АСС).

Continuarea aici.