02 February 2018, 16:30 12024

O călătorie la Comrat (Foto)

Continuăm seria schițelor consacrate călătoriilor prin sudul Moldovei. Luîndu-ne rămas bun de la Cimișlia, am continuat drumul pe şosea spre sud, ne-am pomenit curînd, intrînd pe teritoriul Gagauz Yeri (autonomiei Găgăuze) și a raionului Comrat.

 Chiar de la primii kilometri de drum am rămas plăcut impresionaţi că de-a lungul şoselei este curat, iar șoseaua însăşi e de o calitate excelentă. De jur împrejur, în special pe pantele sudice și estice ale dealurilor nu foarte înalte se întind rîndurile nesfîrșite de viță de vie. Vinurile roşii de Comrat, în special Cabernet și Cahors, sînt celebre departe de granițele țării noastre, tot aici se face şi cea mai bună brînză de oi din republică. În curînd am intrat în capitala Găgăuziei, orașul Comrat.

Este un oraş destul de mare și în creștere rapidă, cu o populație de 25 de mii de locuitori. A fost fondat în anul 1789, a primit statutul de oraş în anul 1957. 70% din populația oraşului o constituie găgăuzii, cîte 10% revin moldovenilor și rușilor, 5% ‒ bulgarilor. Este un oraș, pe care l-am vizitat nu o dată şi înainte, se face remarcat prin atmosfera de lucru, prin faptul că e plin de viață şi bine îngrijit.

Deosebit de frumos este centrul orașului cu bulevardul larg, cu aleea celebrităţilor găgăuze, cu clădirea modernă uriașă a Universităţii din Găgăuzia, cu catedrala frumoasă. În oraș, în special, în partea lui centrală domneşte curăţenia. În apropierea oraşului se întinde un lac mare, locul de odihnă preferat al orășenilor. La una dintre intersecțiile drumurilor găgăuze, am dat peste un crucifix de o frumusețe rară din piatră de Cosăuţi, executat de meşterul Ion Lozovan de la Cosăuţi. Ne-a bucurat mult biserica frumoasă, albă ca zăpada și diafană din satul Svetlîi, raionul Comrat.

Urmîndu-ne itinerarul mai departe, spre sud, pe teritoriul Găgăuziei, am intrat în orașul Ceadîr-Lunga. Acesta este cel de-al doilea oraș ca mărime al Autonomiei Găgăuze, care numără 22 700 de locuitori, majoritatea dintre care sînt găgăuzi. A fost fondat în anul 1541, devine oraş în anul 1958. Este situat pe rîul Lunga, iată prin urmare, de unde provine cea de-a doua parte a denumirii lui, iar prima, Ceadîr, înseamnă în limba găgăuză ‒ iurtă, cort turcesc tradițional. Oraşul este considerat unul dintre cele mai dezvoltate din sudul Moldovei, cedîndu-i întîietatea doar oraşului Cahul. Vă vom împărtăși din impresiile noastre despre acest oraș minunat, căci ne-a uimit cu adevărat.

Este un oraș frumos și modern, cu străzi largi, parcuri şi clădiri. Este înfrumuseţat cu sculpturi foarte interesante, fîntîni și izvoare bine amenajate. În centrul orașului, în scuar, se înalţă biserica „în straie alb-albastre de sărbătoare”, ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului de la Kazani. La Ceadîr-Lunga se află Teatrul Național Găgăuz „M. Ciachir”. Unica crescătorie de cai din Moldova se află, la fel, la Ceadîr-Lunga.

De asemenea, în oraş este şi un hipodrom. Oraşul Ceadîr-Lunga este renumit pentru producția vinicolă: vinurile produse aici au primit în mod repetat premiile mari la competițiile internaționale. Se spune, că numai la Ceadîr-Lunga puteţi gusta adevărata supă „harcio” de miel, noi însă nu am reuşit să ne convingem personal de acest lucru. Să sperăm că vom mai călători pe aici şi vom merge neapărat la restaurantul din localitate.

Călătorie în sudul ţării: de la Cimișlia pînă la Taraclia - album foto