15 April 2017, 11:30 3048

O relicvă a istoriei devine ruină (Foto)

Biserica de lemn din satul Ciutești, raionul Nisporeni, să năruiește. Chiar în aceste zile, tencuiala de lut cade de pe pereți, dezgolindu-i scheletul de lemn, vechi de peste 200 de ani.

Crucea de pe o cupolă s-a prăbușit, au mai rămas doar două care arată că acesta este un locaș de cult. Și încă unul foarte vechi, care este sau mai este o mărturie vie a istoriei noastre.

Acum un an, presa a scris că oamenii din satul Ciutești i-au solicitat administrației locale să intervină, să renoveze biserica, care, pe lîngă faptul că este a lor, este parte a trecutului lor, deoarece a fost construită de strămoșii lor, este și un monument de arhitectură de talie națională.

Potrivit documentelor istorice, biserica a fost sfințită în anul 1802, însă istoricii presupun că ea a fost construită mult mai devreme, adică ar putea data nu de la începutul secolului XIX, ci chiar din secolul XVIII.

Demersul sătenilor nu a putut fi satisfăcut de autoritățile locale, pentru că acestea nu au bani pentru nevoile curent, darămite să restaureze o biserică. Mai ales că suma nu e defel mică, cel puțin pentru comuna Ciutești, — jumătate de milion de lei.

Încă acum un an, primarul satului Ciutești, Iurie Stamati, spunea că acești bani nu pot fi adunați de la oamenii din sat, și nici primăria nu-i are. Așa că soluția ar fi să se găsească un sponsor. Se pare însă că nu s-a găsit nici un om care să aibă nu doar punga plină cu bani, dar și inima plină de dragoste pentru istoria neamului său. Așa că biserica continue să se năruiască.

Nu au inima plină de dragoste pentru istoria neamului nostru nici legiuitorii din Chișinău, care încă în 2016 urmau să aprobe un buget pentru restaurarea bisericii.

Recent am trecut și am făcut cîteva fotografii cu biserica de lemn și lut din Ciutești, Nisporeni. S-ar putea ca, în curînd, doar pozele să mai amintească de acest monument al istoriei noastre. Recunosc, eu sînt extrem de afectat de soarta acestei biserici, care în cîțiva ani ar putea, pur și simplu, să dispară. Și asta pentru că Ciuteștii sînt satul meu de baștină. Iar printre cele cîteva sute de morminte din preajma lăcașului de cult, sînt și cele ale unora dintre străbunii mei.

În mai puțin de două săptămîni, de Paștele Blajinilor, cimitirul vechi din Ciutești va fi plin de lume. Oamenii vor veni să-și pomenească rudele decedate. Povara care le va apăsa sufletele va fi, de data asta, mai mare ca de obicei. Și asta pentru că, pe lîngă amintirea celor dragi plecați din lumea noastră, ei vor trebuie să poarte în suflete și durerea pentru biserica lor veche de lemn și lut, care iată va dispărea și aceasta.