[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 397 de oameni, dintre care 46.85% - bărbaţi și 53.15% - femei. Structura etnică a populaţiei era următoarea: 98.99% - moldoveni, 1.01% - ucraineni.

[în sus]Istoria localitații

A fost atestat documentar pentru prima dată în timpul recensămîntului populaţiei din 1772-73, ca moşie a Mănăstirii Răchitoasa, cu 6 ogrăzi, în ocolul Nistrul de Jos, ţinutul Soroca.

În anul 1820 satul Cot cu cele 31 de case trecuse în posesiunea Mănăstirii Golia din Iaşi. Către 1861 mănăstirea stăpînea în satele Cot, Salcia şi Bursuc – 1 718 desetine de pămînt, inclusiv 118 desetine de pădure. Mănăstirea Golia din Iaşi era închinată Mănăstirii Vatoped de la Sfîntul Munte Athos din Grecia. La 1 ianuarie 1880 ea stăpînea aici 785 desetine de pămînt arabil, 74 desetine de pădure, 238 desetine de imaș.

În 1890 în cele 62 de gospodării din Cot trăiau 279 de lolcuitori.  Şcoala populară de o clasă și-a deschis ușile în 1909, avînd 48 de elevi. La începutul  secolului XX în localitate erau deja 970 de locuitori în 180 de gospodării.

În anul 1897 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Arhanghel Mihail”.

În perioada interbelică sătenii şi-au construit o moară cu motor, au amenajat şcoala primară, au renovat biserica. Spre toamna anului 1949, după război, foamete și deportări localitatea Cot  rămase cu 444 de locuitori față de 588 în anul 1940. În perioada sovietică în satul Cot a fost deschisă școala de opt ani, grădiniţa de copii, căminul cultural, biblioteca, punctul medical, oficiul poştal, două magazine.

În satul Cot, zis şi Cotu Podoimii s-a mai păstrat, din cele mai vechi timpuri, o aşa-numită instituţie de guvernare locală numită sugestiv – „Sfatul Bătrînilor”. Se spune că numai după ce întrebările importante sînt discutate de vîrstnicii şi înţelepţii satului, doar atunci „se dă liber” spre îndeplinire. „Sfaturile” sînt urmate „de la vlădică la opincă”. Experienţa şi tradiţiile de veacuri nu au cum să dea greş în diverse situaţii.

[în sus]Personalităţi

Alexandru Negru-Vodă, renumit savant, ministru al agriculturii în RSSM. S-a născut în satul Cot la 13 aprilie 1931. A absolvit Institutul Agricol din Chișinău, a muncit agronom-pomicultor, preşedinte de colhoz, ministru al agriculturii al RSSM. Negăsind limbă comună cu conducerea de vîrf a republicii în ce priveşte dezvoltarea sectorului agrar, a trecut la Academia Agricolă din Moscova.

A publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice, a fost ales membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole a URSS, deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislaturile VI-VIII, s-a învrednicit de 2 ordine "Drapelul Roşu de Muncă".

S-a stins din viaţă la 2 noiem. 1979 şi este înmormîntat la Moscova.

Consătenii, toată intelectualitatea agricolă şi ştiinţifică din Republica Moldova îi poartă un deosebit respect. Om cu minte lucidă, cumpătat şi onest, în calitate de savant şi ministru, s-a pronunţat hotărît împotriva grandomaniei şi concentrărilor excesive şi neeficiente în agricultură.

Nina Matei, născută la 7 ian. 1942 în satul Cot. A absolvit Institutul Pedagogic din Bălţi, filologia engleză. A predat engleza la şcoala Pedagogică din Soroca, a lucrat la Televiziunea moldovenească. La Biblioteca Naţională a RM lucrează din 1972. S-a manifestat ca un bun cercetător şi bibliograf. Este unul din alcătuitorii Catalogului "Cartea Moldovei", o autoare din numerosul colectiv de alcătuitori a enciclopediei "Chișinău", autoare al unor studii publicate în presa de specialitate, participantă la expediţii arheografice republicane.