[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3523 de oameni, dintre care 49.36% - bărbaţi şi 50.64% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arată astfel: 98.69% - moldoveni, 0.23% - ucraineni, 0.71% - ruşi, 0.11% - găgăuzi, 0.09% - bulgari, 0.17% - alte etnii.

În satul Chircăieşti au fost înregistrate 1239 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.

[în sus]Personalităţi

Nicolae Juravschi s-a născut la data de 8 august 1964 în satul Chircăieşti (raionul Căuşeni). În perioada sovietică, Juravschi s-a antrenat la echipa sportivă a Forţelor Armate din Chișinău.

Echipa Juravschi-Reneischi a cucerit la Jocurile Olimpice de la Seul (1988) medaliile de aur în proba de canoe dublu, cursele de 500 şi 1000 metri, concurând pentru URSS. În următorii trei ani, Juravschi a cîştigat un număr de 8 medalii de aur la Campionatele Mondiale în probele de C-2 şi C-4. N.Juravschi a fost invitat pentru a reprezenta România la Olimpiada din 1992, avîndu-l ca partener pe Gheorghe Andriev şi s-a calificat în două finale olimpice, cea de la C2 - 500 m şi C2 - 1.000 m, obţinînd la ambele probe locul 4. N.Juravschi a reprezentat Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Atlanta (1996), obţinînd medalia de argint în proba de C2 - 500 metri şi aducînd astfel prima medalie olimpică pentru Republica Moldova din toate timpurile.

Prin Decretul nr. 254/4 septembrie 1996, preşedintele Mircea Snegur l-a decorat pe Nicolae Juravschi cu Ordinul Republicii "în semn de înaltă preţuire a meritelor deosebite în dezvoltarea sportului şi a mişcării olimpice naţionale, pentru succese remarcabile obţinute la ediţia a XXVI-a a Jocurilor Olimpice de Vară de la Atlanta". În anul 2001, Nicolae Juravschi a fost desemnat de către ziariştii sportivi din Republica Moldova drept cel mai bun sportiv moldovean din secolul XX. După retragerea din activitatea competiţională, N.Juravschi a devenit membru în conducerea Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova, deţinînd funcţia de vicepreşedinte al acestuia (1997-2001). La data de 30 martie 2001, Adunarea Generală a CNO l-a ales pe Nicolae Juravschi în funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova, funcţie pe care o deține pînă în prezent.

[în sus]Istoria localitații

Satul Chircăieşti a fost întemeiat în 1796 de ţăranii refugiaţi din alte zone ale stepei Bugeacului, după ocuparea acestuia de turci. O parte din moldovenii de aici s-au refugiat în Noua Rusie, iar alţii au migrat în anii 1790-1820 dintr-o zonă a Bugeacului în alta. Circa 9000 de ţărani fugiţi de jugul turco-fanariot au constituit noi localităţi în stepa Bugeacului. Printre acestea se numără şi satul Chircăieşti.

Tradiţia istorică îl consideră pe Pintilie Toderaşco întemeietor al satului. Era un miez de toamnă, cînd ciobanul hotărîse să oprească turma, pentru popasul îndelungat de iarnă. Mai tărziu î-şi făcuse beciul şi stîna. O versiune privind provenienţa numelui satului, este că ar indica la îndeletnicirea iniţială a localnicilor - scoaterea pietrii, lucru pentru care erau numiţi circani. Potrivit unei alte versiuni, cuvîntul Chircăieşti ar proveni din turcă şi ar însemna « şapte bordee ».

Iniţial, vatra satului se găsea pe locul unde în prezent se află staţia de cale ferată « Hagimus ». Ultima casă din această zonă s-a ruinat în ajunul ultimului război mondial, care a provocat de altfel mari distrugeri în sat. Populaţia satului, în cea mai mare parte, a trebuit să se evacueze. Din cauza deselor revărsări ale rîului Nistru, albia căruia se găseşte la mai puţin de 6 km de sat şi a povîrnişului mult prea abrupt care duce spre rîu, vatra satului s-a mişcat cu timpul mai departe, acolo unde se află în prezent satul Chircăieşti.

Satul Chircăieşti este interesant prin faptul că în preajmă se mai pastrează vestigii ale « Valului lui Traian ». Avînd o lungime de 120 km, acest val este considerat de arheologi drept una dintre cele mai importante fortificaţii construite de romani. În Chircăieşti « Valul lui Traian » se evidenţiază în faţa caselor multor săteni.

Biserica care se află în centrul satului a fost construită în anii 1810-1812. După 1812 autorităţile ruse au stramutat cu forţa în Basarabia peste 10.000 de oameni ai statului din Guberniile centrale ale Rusiei şi din Ukraina. Încetul cu încetul a început să se mărească populaţia satului Chircăieşti.

În aprilie 1941, satul este ocupat de nemţi. În partea de nord-est, în pădurea Chiţcani şi Copanca, se aflau trupele sovietice. Balta Botnei reprezenta linia frontului. Majoritatea caselor sătenilor erau acoperite cu stuf şi au ars în timpul operaţiilor militare. A fost distrusă parţial biserica din sat.

La 24 august 1944 satul este eliberat de nemţi. În centrul satului este inaugurat Monumentul Eroului Necunoscut. În 1946-1947 satul a fost cuprins de foamete. Doar circa 30% din săteni au supravieţuit acestei calamităţi.

Prima şcoală în Chircăieşti îşi deschide uşile în 1911 cu 2 clase de treapta întîi şi doi.

În anul 2007 şcola medie devine liceul «Mihai Viteazu». În prezent aici învaţă circa 600 de elevi şi activează un colectiv profesoral didactic de 44 de persoane.

În apropierea şcolii se află grădiniţa de copii, frecventată de circa 100 de copii. În satul Chircăieşti se află şi o şcoală sportivă, unde sînt antrenaţi sportivi în lupte libere. În centrul satului este amplasată casa de cultură, care a fost reconstruită în anul 2007.