[în sus]Istoria localității

Prima menţiune documentară a satului Boroseni datează din 7 aprilie 1642, cînd domnitorul Moldovei Vasile Lupu confirma lui Laica, feciorul Băgului, stăpînirea pe localitatea Sidarsca (Sudarca), fiind prezent ca martor Ion din Boroseşti (Boroseni), ţinutul Soroca.

Conform recensămîntului din 1817 în Boroseni trăiau 24 de bărbaţi, ocina cuprindea 100 fălci de fînaţ, 100 fălci de imaş, 20 fălci de ogor arabil, 15 fălci de arbuşti împrejmuiţi, 2 iazuri pentru adăpatul animalelor. Către 1 ianuarie 1865 moşia cătunului, care aparţinea proprietarilor particulari cuprindea 598 desetine.

Ţăranii din Boroseni avînd pămînt puţin adesea ocupau terenuri din moşia satului vecin Braicău (numit şi Braicov), care aparţinea Mănăstirii Sfîntul Mormînt. Pentru a soluţiona situaţia un împuternicit al Mitropolitului Moldovei, arhiepiscopul Chiril, la 13 august 1824 a înaintat autorităţilor judeţului Soroca o cerere cu privire la delimitarea hotarului între localităţile Braicău şi Boroseni. La 3 mai 1843, o petiţie privind aceeaşi chestiune a înaintat şi Dimitrie Namadnic, proprietarul moşiei Boroseni. Deşi hotarul între cele două moşii a fost stabilit de comisia judeţeană Soroca încă la 14 octombrie 1824, discordiile au continuat pînă în august 1862. La finele secolului al XIX-lea aşezarea cuprindea 52 de case cu o populaţie de 378 de persoane.

Potrivit recensămîntului general al populaţiei României din 1930, la Boroseni populaţia stabilă constituia 371 de locuitori. Ponderea copiilor cu vîrsta pînă la 12 ani constituia 23,7 %, persoanele cu  vîrstă între13-64 de ani - 53,3% şi cei cu vîrsta peste 65 de ani - 1,6 %. În mediu o familie cuprindea 4,8 persoane. Din toată populaţia 31 de persoane aveau studii primare şi 6 - studii secundare. Din punct de vedere confesional, 369 de localnici erau de religie creştină ortodoxă.

După cel de-al doilea război mondial, foamete, dezmoştenirea ţăranilor, deportări numărul locuitorilor satului Boroseni scade dramatic. În anul 1969 în localitate au fost înregistraţi 391 de locuitori.

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 138 de oameni, dintre care 46.37% - bărbaţi și 53.63% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 21.74% - moldoveni, 77.54% - ucraineni, 0.72% - ruși.