[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 17757 de locuitori dintre care 48.24 % - bărbaţi şi 51.76 % - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 83.38 % - moldoveni, 5.4 % - ucraineni, 8.56% - ruşi, 0.46 % - găgăuzi, 1.53% - bulgari, 0.03 % - evrei, 0.01 % - polonezi, 0.04% - ţigani, 0.54 % - alte etnii.

[în sus]Istoria localitații

Orașul medieval Căușeni a apărut în proximitatea fostei localități Chișinăul Mare (Cîrnățeni), după distrugerea acesteia de către tătari pe la sfîrșitul secolului al XVI-lea. Istoricul Ion Chirtoagă consideră că tîrgul dispărut se găsea nu la Zaim, ci mai la vale de Căușeni, mai aproape de Nistru. În anul 1535 într-un document emis de cancelaria domnească este menționat pîrcălabul de Ciobruciu Tomșa, care primea Chișinăul mare (azi satul Cîrnățeni). De aici își trage obîrșia actualul oras Căușeni. Pe la mijlocul anilor '60 ai secolului al XVIII-lea la Căușeni se afla una dintre reședințele mitropolitului Proilaviei, prin străduința căruia se restaurează Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Căuşenii se dezvoltă intensiv şi devin un centru important de comercializare a cerealelor şi vinului. O deosebită amploare cunoaşte localitatea după construcţia în anii '80 ai secolului al XIX-lea a tronsonului de cale ferată Bender-Reni.

După includerea Basarabiei în componența Imperiului Rus, orașul degradează treptat pînă la localitate sătească. În toamna anului 1940 autoritățile sovietice au transformat Căușeniul în centru raional. În perioada postbelică în Căușenii se dezvoltă industria, crește populația. Fiind centru raional în 1965, obține statut oficial de oraș. Aici funcționau combinatul de conserve, fabricile de pîine și cărămidă, activau combinatul întreprinderilor comunale și combinatul de prestare a serviciilor, etc.

[în sus]Monumente istorice

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” , este un monument istoric de mare valoare, una dintre cele mai enigmatice construcţii din ţară, unică prin particularităţile ei de biserică semi-îngropată, înfrumuseţată cu fresce interioare cu valoare de unicat. Aspectul exterior, structura spaţială şi planimetrică, tehnica de construcţie, sînt caracteristice monumentelor  de arhitectură din secolele al XV-lea – al XVI-lea. Însă izvoarele scrise şi relatările contemporanilor, dar şi datarea picturii  murale, îi face pe specialişti  să afirme că ridicarea bisericii ar fi avut loc între anii 1763 - 1767, în perioada cînd Căuşenii erau în stăpînirea hanilor tătari.

Biserica este alungită, cu o singură navă boltită semicilindric, cu o vasta absidă la est. În exterior este joasă, cu înălţimea pereţilor de circa doi metri de la pămînt pînă la streaşină. Ascetismul exterior al clădirii contrastează  izbitor cu aspectul monumental al interiorului. Se presupune că hanii tătari ar fi cerut ca biserica să nu întreacă în înălţime şi frumuseţe moscheea din localitate,  care nu s-a păstrat. Zugravii Stanciu, Voicu şi Radu care au realizat picturile interioare au lucrat într-o manieră  apropiată picturii şcolii de la Hurez. În pronaos sînt zugrăviţi în toată statura ctitorii, feţele unora avînd trăsături mongoloide. Chipurile sfinţilor sînt pictate în naos, în două registre orizontale.

[în sus]Resurse naturale

Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care 47%  ocupă plantațiile forestiere.  Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha cuprinde rîul Botna, multe rîulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri.

[în sus]Economia locală

Ramurile de bază ale economiei orașului Căușeni sînt industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. Cele mai mari întreprinderi sînt „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A.

În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine., filial ale companiilor de asigurare.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educaţional al oraşului cuprinde  6 instituții preșcolare, 2 școli medii de cultură generală, 3 licee teoretice – „M. Eminescu”, „A. Mateevici”, „A. Pușkin” și o școală polivalentă. La şcoala sportivă copiii și tinerii practică diferite discipline sportive.  Casa de creație din oraș oferă posibilitatea de a practica dansurile sportive și moderne, cartingul, aviamodelismul, orientarea sportivă. Anual în oraș se desfășoară competiții internaționale la lupta națională „trînta”.

Sistemul de ocrotire a sănătății include spitalul din oraşul Căușeni, Centrul medicilor de familie, punctul medical din gara Căușeni,  asistenţa medicală urgentă.