[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 874 de oameni, dintre care 50.46% - bărbaţi și 49.54% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.63% - moldoveni, 0.80% - ucraineni, 0.23% - ruşi, 0.23% - bulgari, 0.11% - alte etnii.

În satul Bărboieni au fost înregistrate 259 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.4 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Bărboieni a fost menționat documentar în anul 1602 cu denumirea Popești. Se întîlnește în documente și cu denumirea Titieni.

[în sus]Resurse naturale

Într-un iaz de la marginea Bărboieniului se află unul dintre cei cinci vulcani noroioși înregistrați pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Vulcanii noroioși nu sînt la fel de înfiorători ca frații lor mai mari ce erup lavă, în schimb, atunci cînd sînt activi, creează un fenomen spectaculos.

Vulcanul noroios este o ridicătură conică formată prin erupția la suprafața solului a unor gaze ce antrenează apă și nămol. Se zice că acestea apar în locurile în care se găsesc zăcăminte de hidrocarburi sau gaze de sondă. Aceștia apar, în special, în zona rupturilor scoarței terestre, astfel în timpul cutremurelor de pămînt vulcanii noroioși reînvie, erupînd nămol.

“Buricul Susanei” – astfel a fost numit de către băștinași. Cică, vulcanul noroios este situat în vecinătatea casei în care pe vremuri locuia o femeie pe nume Susana. Întreaga mahala a fost botezată mai apoi Buricoasa, nume ce s-a păstrat și astăzi. Craterul ciudat este mic în comparație cu vulcanele obișnuite, iar pînă acum cîteva decenii, erupea humă prin cele trei ochiuri ale sale.

Deși vulcanul noroios de la Bărboieni “a adormit” în secolul trecut, sătenii vin şi acum la vulcan după humă. Se crede că aceasta are proprietăți tămăduitoare.

Craterul neobișnuit ce apare la suprafața apei i-a fascinat mereu pe localnicii de la Bărboieni. Marginile craterului sunt înșelătoare: deși par solide, acestea pot cu ușurință să tragă pe oricine în nămol. Tinerii încercaseră cîndva să măsoare adîncimea vulcanului, așa că au legat o piatră cu o ață foarte lungă, firul s-a terminat dar acesta a continuat să se afunde...

În perioada activă, vulcanul noroios erupea humă prin cele trei ochiuri ale sale, care încă s-au mai păstrat și azi. De altfel, în fiecare ochi al vulcanului se află humă de culoare diferită, de la cenușiu la galben. Insulița-vulcan s-a surpat parțial în urma inundaţiei din 2010, după ce apele Prutului s-au revărsat și în această zonă.