(el.) Sabie dintr-îmbe părţile ascuţită; paloş lat şi drept.

S

savoane

(el.) Pîndzele în carile învălesc trupurile morţilor.

salamandra

(el.) Un fel de jiganie, pentru carea băsnuiesc poeticii că lăcuieşte în foc.

sam

(arăp.) Un fel de vînt otrăvit, carile, lovind pe om, îndată să face cenuşă şi hainele-i putredzesc.

samsun

(arăp.) Coteiu mare şi foarte vîrtos, carile pe urs biruieşte.

senator

(lăt.) Sfetnic, boier de sfat, boier mare.

sentenţie

(lăt.) Sfatul cel mai de pre urmă. Cuvînt carile într-alt chip nu să mai poate muta, ales.

sicofandie

(el.) Clevetă, clevetuire, trecerea cu cuvîntul.

scandal

(el.) Scandală, bîntuire, supărarea, împiedecarea voii.

schithii

(el.) Tot neamul tătărăsc, tătărîmea.

schipticesc

(el.) Cuvînt carile pururea supt prepus rămîne; era filosofi schipticii, carii în toate prepus avea.

schiptr

(el.) Beţişor scurticel, carile obiciuiţi sint împăraţii în mînă a-l ţinea.

solichismos

(el.) Cuvînt carile nu ieste după canoanele gramaticăi.

stemă

(el.) Coronă, cunună, port împărătesc de cap.

stihie

(el.) Începătura lucrului de materie unii dzic să fie patru, alţii trii, alţii mai multe, alţii numa una.

strofi

(el.) Voroavă şuvăită, în multe părţi întorcătoare, şi înşelătură.

sofisma

(el.) Ştiinţă înşelătoare, ştiinţă minciunoasă în locul a ceii adevărate vîndută.

sfigmos

(el.) Vînă moale carea pururea să bate, de pre a căriia clătire aşedzimîntul firii să cunoaşte.

sferă

(el.) Glonţ, chipul din toate părţile rătund, precum ieste pămîntul, ceriul.

shizma