Fabulă

De la shoală, de la carte,
Dezertând un june, cere
Şi pretinde s-aibă parte
Şi de titluri şi de-avere,
Ce rar să câştigă-n lume
Prin ştiinţă şi bun nume.

La bătrân, ce-l vede-n drum,
Zisu-i-au: O, tu, în care
Străluceşte minte mare,
Mă învaţă oare cum
Aş pute să capăt bani,
Moşii, titluri şi ţigani?

Dar bătrânul atunci zice:
Fătul meu, spre-a fi ferice,
Să nu pierzi nici o minută,
Lucră, patria agiută
Şi pre cel neputincios,
C-asta-i lauda şi folos!

Aşa viaţă nu îmi place!
Să-nveţi intrigi de a face!
Supărare ş-asta cere!
Îmi va fi mai de plăcere
Ca să capăt bun venit
Fără să fi ostenit!

Dar bătrânul, c-un suspin,
Zice: Văzui fără carte
Fanfaron, ce nu-i străin,
Că-n scurt timp au mers departe.