Bătălia de la Doljeşti s-a dat la 12 aprilie 1457, în urma ei Ştefan cel Mare (1457 – 1504) a ocupat tronul Moldovei, înlăturîndu-l pe Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). Ştefan era fiul domnului Bogdan II (1449 – 1451), ucis din ordinul lui Petru Aron, la Reuseni la 16 octombrie 1451.

Dorind să răzbune moartea tatălui său și să ocupe tronul țării, tînărul Ştefan pătrunde în Moldova, în aprilie 1457, cu sprijinul lui Vlad Ţepeş, domnul Valahiei şi ajutat de boierii din Ţara de Jos, care au adunat sub steaguri circa 6 000 de oameni.

Confruntarea cu forţele lui Petru Aron are loc la Doljeşti, pe pîrîul Hresca, afluent al Siretului. Cronica moldo-germană arată că „în anul, cum se scrie de la naşterea lui Hristos, 1457, în luna april, în ziua 11, într-o marţi, în săptămîna mare, înaintea Paştilor, atunci a venit Ştefan voievod, un fiu al lui Bogdan voievod, care a venit cu putere mică, cu muntenii, cu ţările de jos, ca la 6 mii de oameni. Şi au venit asupra lui Aaron voievod la o gîrlă sau apă cu numele Hresca, lîngă Doljeşti. Acolo a bătut Ştefan voievod pe Aaron voievod, alungîndu-l din ţară şi el însuşi a rămas stăpîn cu putere”.

A doua zi, pe cîmpul de la „Direptate”, de lîngă Suceava, Adunare țării în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, tîrgoveţi, ostaşi şi "toată ţara" proclamară pe Ştefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinţilor şi strămoşilor lui. Mitropolitul Teoctist l-a uns domn al Moldovei, în cadrul unei ceremonii religioase, consfințind astfel noua domnie. În acest timp, Aron Vodă se retrage în Polonia, apoi în Ungaria, de unde va pretinde în continuare, mai mult de un deceniu, la tronul Moldovei. Executarea sa, în timpul unei expediţii a lui Ştefan în Transilvania, în 1468 sau 1469, va contribui la consolidarea domniei acestuia.