Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
       Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
       Vase de lemn;

Nişte cetăţi
Plutind pe marile
Şi mişcătoarele
       Pustietăţi.

Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Şi necuprinsele
       Drumuri de nori.

Zboară ce pot
Şi-a lor întrecere,
Vecinică trecere ­
       Asta e tot...

Floare de crâng,
Astfel vieţile
Şi tinereţile
       Trec şi se stâng.

Orice noroc
Şi-ntinde-aripele
Gonit de clipele
       Stării pe loc.

Până nu mor,
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
       Plină de-amor.

Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
       Ce ni s-a dat?