Foto: blogspot.com

Cunoscut în documente încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, se pare că a fost întemeiat de un anume Pătru, după cum afirmă tradiţia locului.

Biserica Pătrăuţi se află în satul Pătrăuţi, situat la 10 km de Suceava, fosta capitală a Moldovei a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare. Mănăstirea era destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.

Biserica din Pătrăuţi a fost construită în 1487. Dispariţia nefericită a bisericii originale de la Putna şi distrugerea bisericii din Milişăuţi au făcut ca Biserica cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Ştefan cel Mare.

Urmele lăsate de arme de asalt pe portalul de intrare în naos ne grăiesc despre istoria tragică a bisericii. Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rînduri. Urmele celor aproape 200 de ani de părăsire se pot vedea în distrugerile tencuielilor arcelor şi bolţilor din altar şi pronaos. Este salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuţi, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, biserica serveşte ca biserică parohială.

Arhitectura bisericii reprezintă un foarte valoros model de epocă medievală moldovenească, edificiu de plan triconc cu turlă pe naos, ancadramente şi portale gotice, faţade decorate sub cornişă cu frize ceramice.

Pictura exterioară de la Pătrăuţi a fost descoperită în anii '80 ai secolului trecut. S-a descoperit atunci că biserica a fost pictată în exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biserică. Scena reprezentată este "Judecata de Apoi", remarcîndu-se prin monumentalitatea războiului dintre îngeri şi demoni în contextul judecării oamenilor. Demonii încearcă să încline balanţa către iad, dar fără succes. Balanţa este pictată mai grea către rai, ca un îndemn spre speranță pentru cei care aflaţi în faţa bisericii au şansa să pornească pe drumul cel bun.

Pictura interioară uimeşte prin scene de o deosebită frumuseţe, culoarea predominantă fiind ocru auriu, cunoscut sub numele de "galben de Pătrăuţi".

Luînd în considerare inscripţiile în limba greacă de pe scenele din interiorul şi exteriorul bisericii, cît şi stilul artistului, s-a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravi greci. Stilul picturii este pătruns de umanismul bizantin specific perioadei paleologe de după căderea Constantinopolului.

Pe una dintre fresce Ştefan cel Mare este reprezentat oferind biserica lui Iisus Hristos, ajutat fiind de Sfîntul Împărat Constantin cel Mare, înaintaşul său în lupta pentru cruce, domnitorul stînd alături de soţia sa, Maria Voichiţa, de fiul său Bogdan al III-lea şi de domniţele Maria şi Ana. Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare este înfăţişat cu aceeaşi coroană ca şi tatăl său şi cu aceleaşi însemne domneşti pe hainele sale. Tabloul este un adevărat testament în legătură cu viitorul domn al Moldovei.

Datorită formei originale de conservare, atît arhitectural cît şi iconografic, Biserica Pătrăuţi a devenit Monument Unesco în anul 1993, fiind cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România.

Biserica "Sfînta Cruce" din Pătrăuţi - album foto