28 August 2018, 10:45 History 73337

De cînd s-a început Ţara Moldovei

Letopiseţele moldo-slavone, alcătuite în ultimul sfert al veacului al XV-lea, dar oglindind istoria Moldovei din secolele XIV-XV raportează venirea lui Dragoş (din Maramureş) în ţinuturile est-carpatice la 1359, „de cînd s-a început cu voia lui Dumnezeu Ţara Moldovei”.

Aceeaşi versiune exprimă şi prima istorie a Moldovei în limba moldovenească „Letopiseţul Ţarii Moldovei” al lui Gr. Ureche. Un şir de istorici, inclusiv С. С. Giurescu, D. Onciul; „Cronica moldo-polonă” admit că trecerea lui Dragoş peste Сarpaţi, întemeierea („descălecarea”) Moldovei a avut loc în 1352. Profesorul doctor în istorie P. Parasca presupune că „voievodatul” Moldovei în frunte cu Dragoş, cu centrul la Baia, în lunca Moldovei, ar fi apărut sau, poate, chiar exista undeva prin 1283-1284.

„Letopiseţele moldo-slavone” la un veac după descălecare consemnează: „Acesta este letopiseţul, de cînd s-a început cu voia lui Dumnezeu Ţara Moldovei. În anul 6867/1359 a venit Dragoş voievod din Ţara Ungurească, din Maramureş după un bour, la vînătoare, şi a domnit 2 ani.” În alte cronici, de pildă, în „Cronica moldo-polonă” tradiţia populară despre venirea lui Dragoş cu tovarăşii săi în Moldova este redată mai larg.

Fragmentul „moldovenesc” din „Letopiseţul Voscresensc” („Cronica moldo-rusă”, 1359-1504) conţine detalii notabile. În ţara Maramureşului „era un bărbat înţelept şi viteaz anume Dragoş şi a pornit cu drujina lui la vînătoare... şi au trecut plaiuri înalte  ̶ adică munţi... şi au ajuns la locuri de şes şi frumoase... Şi au hotărît cu toţii să rămînă aici... la marginea ţinuturilor în care rătăceau tătarii... Şi au pornit ei din Maramureş cu toată drujina şi cu femeile şi cu copiii... şi au ajuns la locurile unde Dragoş ucisese bourul şi le-a plăcut şi s-au aşezat acolo. Şi au ales din drujina lor pe un bărbat înţelept, anume Dragoş şi l-au ridicat domn şi voievod al lor. Şi de atunci s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovei. Şi Dragoş voievod a întemeiat cel dintîi oraş pe rîul Moldova şi după aceea a întemeiat oraşul Baia. Şi a făcut pecete voievodală în toată ţara cu capul de bour şi a domnit ca voievod doi ani.”

„Letopiseţul moldovenesc” al lui Eustratie Logofătul, prima istorie a Moldovei, scrisă moldoveneşte (începutul veacului al XVII-lea, pierdut) „a folosit cronicile slave ale Moldovei într-o compilaţie mai completă şi mai dezvoltată, acordă atenţie unor aşa probleme cardinale, cum ar fi obîrşia moldovenilor, aşezarea slavilor pe meleagurile noastre, descălecarea legendară a Moldovei”.

Împletindu-se armonios cu faptele reale, legenda ne spune că domnia lui Dragoş a început în perioada, cînd la tronul Ungariei se afla Ludovic de Anjou (1342-1382) şi a durat 2 ani. Plecînd la Domnul, pe Dragoş l-au îngropat în bisericuţa Volovăţ/Boureni construită de dînsul în ţinutul Dorohoi.

Ştirile documentare, relatările cronicăreşti sprijină constatarea ultimului istoric al întregii Moldove Manolaki Drăghici că „începuturile domniei, adică ale statalităţii rămîn învăluite de necunoscut, necercetate din pricina”, scria dînsul, ̶ „indiferenţei istoricilor moldoveni”. Afirmarea statalităţii moldovenilor este doar în mică măsură elucidată de mărturiile popoarelor vecine, ale bulgarilor, sîrbilor, dar mai ales ale ungurilor, faptele cărora sînt mai vechi decît întemeierea Moldovei.