Publicații - Strofe scrise pe un părete

Publicații - Strofe scrise pe un părete

Array

Următor » | « Precedent

Moldoveni, ţineţi minte – omul şi corpul său, este receptor şi sursă a informaţiei universale... (Crezul moldovenilor, 117)
Militaţi pentru păstrarea interdicţiei legale de vînzare a terenurilor agricole străinilor... (Crezul moldovenilor, 21)
Părinţi – moldoveni, oferiţi-le copiilor voştri cunoştinţe despre apartenenţa etnică şi istoria poporului nostru... (Crezul moldovenilor, 37)
Omul moare atunci, cînd se simte uitat şi inutil... (Crezul moldovenilor, 112)
Nu condamnaţi istoria voastră. Blamînd istoria – blamaţi memoria strămoşilor noştri... (Crezul moldovenilor, 19)
Misiunea moldovenilor–unirea într-un singur popor a celor mai frumoase trăsături, a experienţei şi a realizărilor civilizaţiilor occidentale materiale(romano-anglo-saxone)şi orientale cosmogonice(slave-indo-iraniene)... (Crezul moldovenilor, 47)
Iubiţi-vă Patria – Moldova. Nici odată nu vorbiţi rău despre ţara voastră... (Crezul moldovenilor, 1)
Tinere moldovence, ţineţi minte că menirea unei moldovence este să nască şi să educe moldoveni – cetăţeni demni ai Patriei sale... (Crezul moldovenilor, 93)
Un corp curat, un mediu curat, gînduri curate, un suflet curat – acestea sînt idealurile, pe care le promovează moldovenii... (Crezul moldovenilor, 48)
Nu iertaţi agresiunea (inclusiv cea informaţională şi psihologică) îndreptată contra apropiaţilor voştri, poporului şi ţării, crimele contra legii, hoţia, lipsa dragostei faţă de pămîntul vostru şi memoria strămoşilor... (Crezul moldovenilor, 16)
Fiţi mărinimoşi. Iertaţi greșelile neînsemnate şi jignirile şi în primul rînd, celor apropiaţi... (Crezul moldovenilor, 15)
Noi, moldovenii, sîntem un popor puternic şi dîrz. Depăşeam cu pierderi războaiele, luptele şi dominaţia străină, dar întotdeauna, cu demnitate, păstrînd memoria strămoşilori, limba, cultura şi tradiţiile... (Crezul moldovenilor, 27)
Moldoveni, tindeţi să fiţi mai des în sînul naturii şi să contactaţi cu plantele... (Crezul moldovenilor, 116)
Lumea este primordial armonioasă. Bărbatul şi femeia sînt creaţi unul pentru altul, pentru o viaţă armonioasă în familie, pentru a avea urmaşi desăvîrşiţi şi binecrescuţi... (Crezul moldovenilor, 68)
Democraţia – este posibilitatea de a trăi demn în ţara sa pentru toţi cetăţenii ei, de a educa şi a oferi studii calitative copiilor, de a-i apăra de atacuri informaţionale şi «culturale»... (Crezul moldovenilor, 74)
Păstraţi tradiţiile şi obiceiurile moldoveneşti, răspîndiţi-le, mai ales printre tineri... (Crezul moldovenilor, 18)
Dăruiţi-le oamenilor atenţia Dvs., dragostea, bunăvoinţa şi oportunităţile Dvs. pentru o viaţă fericită se vor înmulţi... (Crezul moldovenilor, 10)
Fericirea nu-i în bani, dar un moldovan este obligat să-şi asigure familia cu locuinţă, cu o alimentare integrală, să organizeze odihna familiei şi să le dea copiilor studii... (Crezul moldovenilor, 87)
Mîndriţi-vă de faptul că sînteţi moldoveni. Creaţi-vă stilul vostru, moldovenesc. Păstraţi tradițiile moldoveneşti în modă, bucătărie și arhitectură... (Crezul moldovenilor, 17)
Ţineţi minte – moldovenii sînt unul din popoarele, urmaşi direcţi ai popoarelor străvechi – fondatori al civilizaţiei europene... (Crezul moldovenilor, 56)
Tineri moldoveni, ţineţi minte, o persoană poate exercita efectiv o activitate politică şi de folos ţării sale numai cu condiţia că are suficiente cunoştinţe, un bagaj spiritual şi experienţa faptelor reale... (Crezul moldovenilor, 83)
Nu folosiţi în agricultură şi nu consumaţi organisme modificate genetic (OMG) şi produsele în baza lor... (Crezul moldovenilor, 121)
Tineri moldoveni, tindeţi să fiţi liberi, dar luaţi aminte, că libertatea se manifestă prin posibilitatea de a alege... (Crezul moldovenilor, 75)
Fiţi optimişti, schițați planuri de anvergură, dar și de importanță locală. Este imposibil să realizezi ceva, fără a avea o idee clară despre aceasta... (Crezul moldovenilor, 4)
Simbolul nostru şi eroul național – domnitorul Ştefan cel Mare și Sfînt, un domnitor remarcabil european, apt de a făuri cu resurse limitate lucruri mari... (Crezul moldovenilor, 60)
Cunoaşteţi-vă şi ţineţi minte strămoşii voştri... (Crezul moldovenilor, 111)
Moldoveni, ţineţi minte, o mare importanţă în formarea personalităţii o are lectura cărţilor... (Crezul moldovenilor, 108)
Nu credeţi demagogilor, care se ascund după lozinci democratice frumoase... (Crezul moldovenilor, 71)
Fericirea adevărată pentru un Om – sesizarea Zămislirii Creatorului şi străduinţa cu întreaga sa viaţă să ajute realizării acestei Zămisliri... (Crezul moldovenilor, 53)
Ţineţi-vă de cuvînt. Gîndiţi-vă,înainte de a promite ceva... (Crezul moldovenilor, 12)
Nu invidiaţi. Ceea ce aveţi – este marea voastră avere personală, străduiţi-vă să o descoperiţi în sine... (Crezul moldovenilor, 14)
Moldoveni – cetăţeni ai altor state, nu Vă uitaţi Patria, mai des veniţi pe acasă, educaţi-Vă copiii în spiritul tradiţiilor moldoveneşti şi dragostei faţă de pămîntul strămoşilor... (Crezul moldovenilor, 26)
Stabiliţi-vă obiective de lungă durată. Realizîndu-le – fixaţi-vă noi scopuri. Existența scopurilor face viaţa plină de sens şi conţinut... (Crezul moldovenilor, 5)
Fericirea supremă pentru un moldovan – slujirea eficientă familiei şi Societăţii... (Crezul moldovenilor, 11)
Problema majoră, care necesită soluţionare la etapa actuală – reunirea cu Transnistria şi păstrarea în viitor a integrităţii teritoriale a statului nostru... (Crezul moldovenilor, 86)
Nu plecaţi în străinătate, căutaţi aplicarea aptitudinilor voastre în Patrie. Dacă aţi fost nevoiţi să plecaţi – creaţi împreună cu alţi moldoveni un mic colţişor al Patriei noastre... (Crezul moldovenilor, 23)

Strofe scrise pe un părete

În timpul primei sale călătorii la Constantinopol (1845), Alecsandri se îmbolnăveşte grav. Poezia aceasta exprimă sentimentele pe care le trăia poetul în acele momente de grea încercare.

Suflat-a vîntul morţii pe dulcea-mi primavară
Şi floarea vieţii mele curînd s-a vestejit !
Durerea e mai crudă şi jalea mai amară
Cînd simţi că mori departe de tot ce ai iubit !

Încet-încet simţirea în mine amorţeşte.
Un negru nor deasupră-mi tot vine şi iar trece.
Se tulbură-a mea minte, suflarea mea slăbeşte,
Pe inimă-mi se pune o greutate rece.

O ! suvenir al ţării ! cerească mîngăiere !
Alungă-n depărtare cumplitul negru nor,
Să văd lumina iarăşi, să simt reînviere,
Să cînt iubita ţară, apoi voios să mor !

Insula Prinkipo, 1845

Localităţile Moldovei şi diasporei

Caută localităţi :

Hruşca

Statut:: Sat
Prima atestare:: 1734
Populația:: 1084 locuitori

Hruşca este un sat şi comună din din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Frunzăuca și Hruşca. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Camenca și la 177 km de Chișinău. Populaţia satului Hruşca alcătuia 1084 de oameni în anul 2011. Satul Hrușca a fost atestat documentar în anul 1734.

Citeşte mai departe

Versiunea mobilă