17 martie 2018, 16:00 Istoria 9167

Chiajna Movilă – ocrotitoarea credinței ortodoxe în Polonia

Foto: mail.ru

O altă fată a lui Ieremia a fost Chiajna, care, după căsătorie, își schimbă numele în Regina. La 25 mai 1603 ea se mărită, cu ducele Mihai Wisznoviecki, unul din căpeteniile Poloniei, ortodox rutean cu sînge moldovenesc în vene, căci bunica lui era fata lui Ștefan cel Mare.

Nunta avu loc la Suceava, în vechea cetate bogată și plină de amintiri istorice. Slujba bisericească a fost oficiată de mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele lui Ieremia Movilă.

Ca și sora Maria, ea își petrecu viața în Polonia, mereu despărțită de bărbatul ei, care se războia în Moldova și care fu sprijinul de căpetenie al Movileștilor. Mihai Wisznoviecki a murit otrăvit, iar Regina a fost disperată cînd a primit corpul îmbălsămat al bărbatului ei. Ea își taie părul, ca și maica-sa cîteva luni mai tîrziu, vrînd să arate cu aceasta că nu se va mai mărita niciodată.

Și, într-adevăr, se ținu de hotărîrea luată, deși nu putea avea atunci decît 25 sau 30 de ani. Fiul ei, numit Ieremia după bunicul-său, a fost tatăl lui Mihai Corybut Wisznowiecki, rege al Poloniei de la 1669 la 1673. Astfel aceasta fată a lui Ieremia și a Elisabetei Movilă ajunsese și ea bunică de rege.

Regina Wisznoviecki a locuit cu fiul său pe moșiile din Volînia, la Wisznoviec unde se afla palatul ducilor Wisznoviecki. Fiul Ieremia, a fost educat în tradiția credinței ortodoxe. Pe patul de moarte, Regina Wisznoviecki l-a pus pe Ieremia să jure că va păstra credința ortodoxă și nu va trece la catolicism.

Pe teritoriul Ucrainei, unde avea moșii soțul ei, ducele Mihai Wisznoviecki, Regina a fondat trei mănăstiri ortodoxe – Gustînski, Ladanski și Lubenski.