14 februarie 2018, 10:30 Istoria 35111

Moldovenii pe harta germană din anul 1730 (Foto)

Principatului Medieval al Moldovei este marcat pe harta Europei începînd din secolul al XV-lea. Moldova este înregistrată în numeroase portulane, cosmografii, pe globul lui Martin Behaim's Erdapfe, creat în anul 1492. Printre autorii care au marcat Moldova pe hărțile sale se află oameni de știință cunoscuți ai Renașterii: Nicolai Krebs (cunoscut și sub numele de Nicolai Kuzanski), Bernard Wapowski, Sebastian Münster, Johannes Honterus, Gerardus Mercator, Wenceslas Grodetsky, Giacomo Gastaldi, Giovanni Antonio Magini și mulți alții.

Fragment al hărții  Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae... Moldavi Populi 

Deja în secolele XV-XVI au fost create zeci de hărți, pe care era marcată Moldova. Numărul exact al acestor hărți este dificil de numit, dar este cunoscut faptul că acestea sînt în număr de peste patruzeci. Cercetarea acestui subiect este prezentată în cartea "Moldova necunoscută" (publicată în anul 2014).

Începînd din secolul al XVII-lea, numărul hărților, pe care este indicată Moldova crește în mod semnificativ. În prezent o echipă de autori pregătește spre publicare Atlasul hărților străvechi ale Moldovei, începînd de la cele mai vechi timpuri pînă în secolul al XIX-lea.

Din mulțimea de hărți pe care am avut ocazia să le studiem una se evidențiază în mod deosebit. Despre această hartă am vrea să vă povestim puțin. Se numește: Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova et accurata Delineatio, Magnam partem Hodierni theatri Bellici ob oculos ponens. Hartă tipărită la Augsburg în anul 1730, de către cunoscutul la timpul său cartograf german și editor Matthäus Seutter (harta conține forma latină a numelui și prenumelui său - Matthai Seutteri, alias Georg Matthäus Seutter).

De menționat detaliile importante ale hărții, pe ea cu excepția orașelor mari și mici, a bisericilor, stemelor etc. sînt desemnate, de asemenea etnonimele, adică denumirile de popoare care trăiesc în această regiune, la Nord-Vestul Mării Negre. De aceea, ea poate fi considerată una dintre primele hărți etno-politice a Moldovei și Nord-Vestului Mării Negre.

Trecînd la prezentarea generală a Hărții lui Seutter, mai întîi de toate, să atragem atenția la denumirea statelor: Principatus Moldavia (tradus din limba latină - Principatul Moldovei), Principatus Transilvania (Principatul Transilvaniei), Principatul Țara Românească (Principatul Țării Românești) și Bulgaria (Bulgaria).

Să începem de la Moldova, trecînd de la granițele sale estice spre cele vestice. Frontierele de nord-est ale Moldovei trec pe Nistru, unde sînt menționate multe orașe. Dinspre est, Moldova este separată cu graniță de Basarabia, cotropită încă în secolul al XV-lea de otomani.

Basarabia este împărțită în două sangiacuri (controlate de guvernatorii otomani din regiune sau prefectură): Bender (Benderensis Sangiacatus) și Belgorod (Sangiacatus Bialogrodensis). În Basarabia sînt menționate un număr mare de localități, printre care se evidențiază Benderul (Tekin sau Teghina, sau Bender) și Belgorod (Akkerman), la gura de vărsare a rîului Nistru (pe malul drept al Limanului de la Dnestrovsk) și Isaccea pe Dunăre. În colțul estic al Basarabiei sînt indicați Tartari Buziacenses – tătarii din Bugeac.

Rîul Prut împarte Moldova în două părți: estică și vestică. În estul Moldovei cel mai mare oraș este Hotin (pe hartă: Choeszyn sau S. Choczyn), situat pe malul drept al Nistrului. În Moldova centrală cel mai mare oraș este marcat Lausane, probabil, Lozovo (Loznova). Frontierele sudice ale Principatului Moldovei se întind pînă la Dunăre. La gura de vărsare a rîului Prut sînt indicate două orașe moldovenești: Galați și Reni, anticul Tamarova Ereina și Reni de astăzi.

În partea de vest a Moldovei cel mai mare oraș este Iași (Iassy sau Iazy), adiacent malului drept al Prutului. Prin dimensiunile sale se disting, printre altele: Soczow (Czukaw, Czosawa) – Suceava actuală, Targorod (ori Trescort), Hus de pe Prut. Printr-un poanson special este marcat Moldavorum Vigilia (posibil vechea cetate a Moldovei), de pe rîul Molda, spre sud de ea - Moldadania (Moldadaniya).

În partea de vest a Principatului Moldovei la granița cu Transilvania este indicată o mare regiune Moldavi Populi, zona - poporului moldovenesc. În afară de aceasta, în Transilvania sînt trasate patru zone Moldavi (moldovenii), una dintre ele de frontieră, la nord de Lembergsk (adică Lviv), o parte a Județului Rus (Palat Russiae Lembergensis pars), situat în apropierea orașului Maromarus. Vă reamintim că anume din aceste regiuni, potrivit cronicilor moldovenești strămoșii romanolingvi ai moldovenilor volohii (ori vlahii) s-au mutat în Moldova și au început să se numească moldoveni.

Despre aceasta schimbare a etnonimului scrie cunoscutul cronicar moldovean al secolului al XVII-lea, Miron Costin:

Neamul Țărîi Moldovei de unde să trăgănează?

Din țărîle Rîmului, tot omul să creadză.

Traian întîiŭ, împăratul, supuindŭ pre dahi

Dragoș apoi în moldoveni premenindŭ pre vlahi

Fragment al hărții Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae... Moldavi Populi

Pe teritoriul Transilvaniei, cu excepția poporului moldovenesc, Moldavi Populi, sînt idicate și altele, printre care: Ungaria Populi (poporul ungar), Saxones Populi (poporul sas), Siculi Populi (poporul secui), Valachi Populi (poporul valah).

Să ne întoarcem acum la o scurtă descriere a Valahiei, Bulgariei, vom face referire și la Romania. Capitala Principatului Valahiei este Bucherest, altfel - Buchorest, unde se afla reședința domnitorului Țării Valahe (Hospodaris Valachiensis). Stema Valahiei atrage atenția, pe ea fiind reprezentate capetele a trei bărbați negri cu părul ondulat negru și o panglică albă pe frunte. Este interesant faptul că imagini similare apar pe steagurile Sardiniei și Corsicii.

Despre Bulgaria. Țara este împărțită în patru regiuni: Silistria (Sangiacatus Silistriensis), Nikopol (Sangiacatus Nicopolensis), Vidin (Sangiacatus Bidenensis) și Sardikiy (Sangiacatus Sardicensis provine de la denumirea orașului antic din Sardica, mai tîrziu Triaditsa, în prezent: Sofia). Dobruja, unde sînt indicați tătarii de la Dobruja (Tatari Dobrucensis) face parte totalmente din regiunea Silistria, care se învecinează pe Dunăre cu Basarabia, Moldova și Țara Românească.

Părțile de Nord ale sangeacurilor Vidin și Nikopol cuprind teritorii considerabile de pe malul stîng al Dunării.

Concluzionînd descrierea hărții lui Matthäus Seutter să fim atenți la încă o regiune din sudul Bulgariei, este vorba de Romagna: Romania sive Thracia (Romania, altfel Tracia).

Din timpurile antichității tîrzii și a Evului Mediu timpuriu Romania era numit Imperiul Roman (Bizantin). Cruciații, cucerind Constantinopolul în anul 1204, au numit statul lor, de asemenea, Romania, care este în prezent cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea Imperiul Latin. După cucerirea Constantinopolului de către otomani în anul 1453, Romania, în turcă: Rumelia, în sursele europene era numită Tracia. Însă printr-o coincidență în a doua jumătate a secolului al XIX-lea această denumire i-a fost dată unui nou stat – România.

Harta lui Matthäus Seutter păstrează o mulțime de informații interesante, pe care urmează încă să le studieze în detaliu istoricii, geografii, etnografii, lingviștii. Aceasta este o lucrare cartografică remarcabilă, care după cum vedem a păstrat informații importante pentru înțelegerea istoriei țării noastre și a întregii regiuni.

Fragment al hărții Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae... Romania

Totodată, vă reamintim că informații amănunțite referitoare la Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent; Domnitori şi conducători; Simbolurile Moldovei istorice; Simbolurile naționale ale Republicii Moldova; Forţa spirituală a Statului Moldovenesc pot fi găsite la compartimentul ISTORIA a proiectului moldovenii.md.