Surchiceni este un sat din cadrul comunei Baimaclia, raionul Căuşeni. Localitatea se află la distanța de 38 km de orașul Căușeni și la 63 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 605 oameni. Satul Surchiceni a fost menționat documentar în anul 1852.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Simbolurile Moldovei istorice
Bogata istoriografie moldovenească a păstrat informaţii semnificative despre însemnele statului, domniei și simbolurile naționale.
Potrivit letopiseţelor moldo-slavone, întîi de toate „Letopiseţul anonim (de la Bistriţa) al Ţării Moldovei" (1359-1507) ne informează că „la 1457, luna aprilie 12 a venit Ştefan voievod împotriva lui Aron voievod, la locul numit Hreasca, la Doljeşti, şi a biruit Ştefan voievod din mila lui Dumnezeu şi a luat schiptrul Moldovei". Primii istorici moldoveni socoteau preluarea schiptrului – însemn, simbol a puterii domneşti supreme, atît de semnificativă şi importantă încît o reproduc în repetate rînduri.
Coroana domnească a suveranilor moldoveni, de pildă, cea a lui Ştefan al III-lea cel Mare, cum o vedem în miniatura Evangheliarului de la Homor, are cinci vîrfuri. Coroana domnească trebuia să arate, că purtătorul ei este un suveran de talie europeană.
Spada, de asemenea, era un însemn al autorităţii suverane, dar şi un element al ceremonialului de curte.
Evoluţia simbolurilor naţional-statale: steagul, „gherbul" (stema), „pecetea" (sigiliul) de stat ne îngăduie să urmărim calea de înaintare în istorie şi de afirmare în contextul internaţional a Statului Moldovenesc. Se ştie că Ţara Moldovei s-a evidenţiat şi prin steaguri. Forma, culoarea şi însemnele heraldice trebuiau să sublinieze autoritatea suveranului şi a ţării sale. Informaţii despre steagurile Moldovei avem din Letopiseţul lui Gr. Ureche. Ştiri suplimentare preţioase despre acest simbol al Moldovei conţin şi cronicile străine, bunăoară, a lui I. Kukullo. Cele mai cunoscute şi comentate sunt steagurile Moldovei, dăruite de Ştefan cel Mare mănăstirii Zograf de la Sfîntul Munte. Elementele principale prin care se deosebesc, se impun steagurile Moldovei: culoarea – roşie, Sfîntul Gheorghe, aducătorul de biruinţe, calcînd şi străpungînd balaurul.
Un alt component obligatoriu, pe care-l vedem pe steagurile din cronici vechi, este „gherbul" (stema) Moldovei – capul de bour.
Buzduganul domnesc – măciucă cu capul îmbrăcat în argint şi bătut cu nestemate era, de asemenea, unul din însemnele domniei. Servea însă şi ca armă de luptă.
Stema Moldovei, deseori descrisă în letopiseţele moldoveneşti, cîntată în versuri de mitropolitul Dosoftei constituie elementul de bază al „peceţii" (sigiliului) de stat al Moldovei. Culoarea roşie a steagului Moldovei, capul de bour – stema Moldovei au dăinuit în timp, individualizînd Statul Moldovenesc, mai bine de 650 de ani.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională
- Stelele ca un calendar: etnoastronomia și ritmurile naturii
- Când sufletul vede mai departe decât ochii: fondatorul orb al unui domeniu familial și tată a cinci…
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)