Mănoileşti este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Mănoileşti, Novaia Nicolaevca, Vulpești și Rezina. Satul Mănoilești este situat la o distanță de 9 km de orașul Ungheni și la 99 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 904 oameni. Satul Mănoilești a fost atestat documentar în anul 1644.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Denumirile Moldovei: Moldovlahia, Moldoslavia
Istoricul român D. Onciul argumentat şi cu demnitate îşi sprijină afirmaţia: „Numele Moldova ca ţară apare sub forma Moldovlahia chiar într-un document al regelui vlaho-bulgar Ioan Căliman Asan (1241-1245)". D. Onciul nu este singurul istoric de prestigiu care recunoaşte valoarea acestei informaţii. Despre acest hrisov al lui I. Căliman Asan au scris L. Pic („Ober die Abstamung der Rumanen". Leipzig, 1880), B. P. Haşdeu în „Arhiva istorică a României", în „Istoria critică a românilor".
În septembrie 1863 B. P. Haşdeu informa că la mănăstirea Zograf de la Sfîntul Munte (Atos) se păstrează un hrisov din prima jumătate a veacului al XlII-lea, prin care I. Căliman Asan conform acestui act avea titlul: „самодеръжец нряко Молдовлахия". Documentul, care nu vedem cum ar putea fi pus la îndoială, umbreşte relatările legendare ale cronicarilor despre botezarea de către Dragoş a rîului Moldova. Potrivit opiniei lui B. P. Haşdeu, „din toate neamurile numai dacii (care au dominat cîndva pînă la hotarele Boemiei) au putut da acelaşi nume rîului carpatic Moldova şi altui rîu Moldau, ce curge în Moravia".
Moldoslavia ̶ este o altă denumire a Ţării Moldovei. „Norodul halician şi ucrainean în cîntecele lor numesc Ţara Moldovei Moldoslavia, în virtutea înrîuririi slave asupra moldovenilor şi Moldovei. Cîntecele populare nu mint. Ele nu se creează pentru a induce în eroare pe vreun oarecare străin".
Moldova este demult cunoscută slavilor într-o aşa măsură că numele Ţării Moldovei şi a poporului ei sînt reflectate în creaţia populară orala a acestor popoare. „Este semnificativă exprimarea originală a înrudirii, ̶ observă cunoscutul cercetător al interferenţelor folclorice moldo-slave Victor Gaţac, ̶ prin denumirea Moldovei ̶ Moldoslavia întîlnită în cîntecul ucrainean".
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională
- Stelele ca un calendar: etnoastronomia și ritmurile naturii
- Când sufletul vede mai departe decât ochii: fondatorul orb al unui domeniu familial și tată a cinci…
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)