Bosca este un sat din cadrul comunei Comisarovca Nouă din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Dubăsari și la 69 km de Chișinău. Populaţia satului Bosca alcătuia 72 de oameni în anul 2012. Satul Bosca a fost menționat documentar în anul 1886.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
Identitatea sculptorului care a realizat bustul reginei Nefertiti a fost stabilită
![]() |
Foto: gazeta.ua |
Identitatea sculptorului care a realizat celebrul bust al reginei Nefertiti, în urmă cu aproximativ 3.400 de ani, a fost confirmată de Alain Zivie, cercetător şi expert în egiptologie la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.
Descoperit pe 6 decembrie 1912 de o echipă de arheologi germani, celebrul bust al reginei egiptene Nefertiti, în prezent expus la Neues Museum din Berlin, este supranumit "Gioconda Egiptului Antic", informează Le Figaro. Această sculptură realizată în calcar stucat şi pictat, aparţine unui gen artistic care nu exista aproape deloc în acea perioadă. Experţii consideră că bustul reprezintă rodul unui miracol şi al geniului pe care l-a avut creatorul său misterios. Egiptologul german Ludwig Borchardt a descoperit în 1912 atelierul unde lucra acel sculptor antic, în situl arheologic Amarna, capitala construită de faraonul Akhenaton. Potrivit savantului german, care s-a bazat pe un document indirect, autorul bustului a fost sculptorul Tutmes. Această teorie a avut nevoie însă de un secol pentru a fi confirmată.
Pentru a celebra centenarul descoperii bustului, Neues Museum din Berlin găzduieşte începînd din 12 decembrie şi pînă pe 13 aprilie, o expoziţie grandioasă, organizată în jurul acestui exponat, în pofida disputelor aprinse şi persistente dintre Berlin şi Cairo, care revendică dreptul de proprietate asupra operei.
O nouă teză susţinută de expertul francez Alain Zivie are însă toate şansele să surprindă ambele tabere, dar şi pe numeroşii pasionaţi de civilizaţiile faraonice. Alain Zivie, cercetător la CNRS a descoperit şi cercetat mormîntul pictorului şi sculptorului Tutmes, al cărui nume apare în documentul din Amarna, şi consideră că acesta este adevăratul creator al bustului reginei Nefertiti.
Cercetătorii francezi au descoperit mormîntul subteran al artistului antic pe 24 noiembrie 1996. Acesta este învecinat cu un alt mormînt, care a monopolizat iniţial atenţia arheologilor, întrucît s-a dovedit a fi locul în care a fost înmormîntată fiica cea mare a faraonului Akhenaton cu Nefertiti, sora vitregă a lui Tutankhamon, pe care l-a precedat pe tron, fie ca regentă, fie ca regină consoartă. După ce au analizat mormîntul acesteia, cercetătorii francezi au cercetat în amănunt şi mormîntul artistului Tutmes. "Deşi se află într-o stare proastă de conservare, din cauza infiltrărilor de apă, mormîntul arată că acest personaj era un artist foarte apreciat", a declarat Alain Zivie.
Fapt excepţional, Tutmes a pictat şi gravat el însuşi o mare parte din mormîntul său. Fapt şi mai uimitor, s-a pictat pe sine. Portretul său, realizat în picioare, în care Tutmes apare ţinînd în mînă o paletă cu peste 20 de culori, poate fi considerat drept cel mai vechi autoportret din istorie. În ultimul set de fresce şi gravuri murale, el a pictat şi un sarcofag dublu, acesta putînd fi considerat un semn al dragostei pentru soţia sa. Desenul, în care sunt reprezentate două capete, este pictat din faţă, nu din profil.
Sursa: agerpres.ro
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Etnobiologia urbană: cum cunoștințele tradiționale supraviețuiesc în megapolis
- Femeile ca păstrătoare ale patrimoniului bio-cultural: ecologia memoriei și îngrijirii
- Școala, în centrul căreia se află omul: întoarcerea la rădăcinile educației
- Nu sunt doar bestii: cum percep culturile tradiționale animalele
- Înțelepciune la nivelul solului: puterea cunoștințelor hiperlocale
- Dreptul la natură: cine are dreptul să cunoască, să folosească și să protejeze?



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)