Moleşti este un sat din cadrul comunei Camenca, raionul Glodeni. Localitatea se afla la distanţa de 16 km de orașul Glodeni şi la 191 km de oraşul Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 141 de oameni. Satul Molești a fost întemeiat în anul 1720.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Cele mai frumoase colecţii ale meşterilor populari din ţară au putut fi admirate la „Covorul Dorului”
Asigură continuitate tradiţiei ţesutului covoarelor. Vorbim despre meşterii populari, participanţi la cea de-a IV-a ediţie a Tîrgului Naţional „Covorul Dorului". Evenimentul a avut loc la Palatul Naţional „Nicolae Sulac" şi este parte a Tîrgului „Acasă de Crăciun" organizat de către Guvern.
Călătoria participanţilor prin universul covoarelor a început la compartimentul Tradiţie. Aici au fost etalate colecţiile vestitelor meşteriţe Tatiana Popa şi Ecaterina Popescu.
„În afară de faptul că am renăscut covorul moldovenesc, am mai renăscut forme autentice de educaţie şi instruire cum erau cîndva şcolile populare sau şezătorile", spune Ecaterina Popescu din Clișova Nouă, Orhei.
La Muzeul „Casa Părintească" din Palanca, Călăraşi, Tatiana Popa a scos din uitare covorul în bumbi. „Este o tradiţie care vine din strămoşi, dar, cu părere de rău, uitată", afirmă Tatiana Popa.
Ornamentele şi coloritul scoarţelor ţesute de Parascovia Pasat din Ustia ,Glodeni sunt mai deosebite. Parascovia Pasat susține că utilizează doar coloranți naturali. „În ultimul timp sînt foarte solicitate deoarece sînt naturale, ecologice, iar lumea iubeşte tot ce-i ecologic", spune Parascovia Pasat.
În premieră, în acest florilegiu s-au înscris şi tradiţionalele covoare ale comunităţii polonezilor din Moldova. „Covorul Prieten" a vernisat expoziţia covoarelor din colecţii publice şi private ale reprezentanţilor grupurilor etnice din Republica Moldova: ucraineni, găgăuzi, bulgari, polonezi.
De surprizele festivalului s-au bucurat reprezentanţii corpului diplomatic. „La această expoziție mă simt ca acasă, covoarele de aici îmi aduc aminte de casa bunicii. Mă uit la frumuseţea aceasta a covoarelor şi mă gîndesc cît de important este să le descifrăm, să le cunoaştem", a menționat ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.
„Acasă de Crăciun nu putea fi fără „Covorul Dorului", fiindcă covorul alături de mărţişor, alături de colindatul în ceată de bărbaţi sînt de fapt elemente definitorii ale trecerii noastre prin veacuri, încît ne bucurăm de fiecare dată de aceste ornamente minunate care ne colorează viaţa", a afirmat ministra Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc.
Anul trecut elemente şi tehnici ale covorului au fost înscrise în prestigioasa listă UNESCO, de aceeaşi onoare s-a învrednicit şi colindatul în ceată bărbătească.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Etnobiologia urbană: cum cunoștințele tradiționale supraviețuiesc în megapolis
- Femeile ca păstrătoare ale patrimoniului bio-cultural: ecologia memoriei și îngrijirii
- Școala, în centrul căreia se află omul: întoarcerea la rădăcinile educației
- Nu sunt doar bestii: cum percep culturile tradiționale animalele
- Înțelepciune la nivelul solului: puterea cunoștințelor hiperlocale
- Dreptul la natură: cine are dreptul să cunoască, să folosească și să protejeze?



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)