Cîşliţa-Prut este un sat şi comună din raionul Cahul. Cîşliţa-Prut este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 47 km de orașul Cahul și la 209 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1271 de oameni. Satul Cîşliţa-Prut a fost menționat documentar în anul 1610.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Credincioşii s-au dus la biserică pentru a lua apă sfinţită (Foto)
Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc, astăzi, ajunul Bobotezei sau botezul lui Isus Hristos în apele Iordanului. În această zi oamenii ţin post negru, iar preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu agheasmă, binecuvîntarea Sfintei Treimi. Tot în ajun, dar şi de Bobotează, se sfințesc apele.
De dimineaţă zeci de enoriaşi au venit la Catedrala Mitropolitană Naşterea Domnului pentru a lua apă sfinţită. Aceasta este numită agheasma mare, iar creştinii o folosesc pentru a scăpa de boli şi necazuri. Unii credincioşi însă au uitat de smerenie şi au dat buzna pentru a lua o sticlă de de apă sfinţită.
Oamenii spun că apa sfinţită tămăduieşte rănile şi o vor păstra în casă pentru a avea linişte şi pace:
"Este o mare foarte mare sărbătoare pentru creştini. Botezarea Domnului nostru, Isus Hristos, care îl serbează toţi creştinii".
"Apa aceasta sifnţită este pentru curăţarea sufletului şi a trupului. Ne rugăm lui Dumnezeu pentru o minte mai luminoasă, inimă bună. Ne apără de duşmani văzuţi şi nevăzuţi. Ne ajută la lucruri cele bune".
Ajunul Bobotezei este şi un prilej bun de a cîştiga bani. Comercianţii au vîndut în jurul Catedralei busuioc şi sticle pentru apă sfinţită:
" Iaca busuioc vindem. Cu cinci lei. Ne facem de pîine, de macaroane, de orez, de ceea ce avem nevoie la gospodărie".
"Cu trei lei îl vindem cuiva mai bătrîn, iar altora îl vindem cu cinci lei".
Se spune că atunci cînd se ia agheasmă de la biserică, nu trebuie să fim certaţi cu nimeni şi trebuie să ne abţinem de la fapte şi gînduri rele. În caz contrar, apa sfinţită îşi pierde din sacralitate.
"Astăzi, este Ajunul Botezului domnului nostru Isus Hristos. Îndemnăm credincioşii să se pregătească cu evlavie şi să-şi ia această agheasmă mare care se sfinţeşte doar de două ori pe an. Agheasma este păstrată pe tot parcursul anului şi să fie folosită în fiecare zi pe nemîncate şi cu rugăciune", a declarat secretarul Mitropoliei, Vadim Cheibaş.
"Voi duce acasă apa sfinţită. Îi voi da să bea tatălui meu, care este foarte bolnav şi soţiei mele. Vom stropi prin casă cu agheasmă".
În ajunul Bobotezei, la sate, preoţii stropesc cu aghiazmă casele credincioşilor. De asemenea, în bisericile din ţară sunt oficiate slujbe religioase. În popor se spune, că dacă în această zi ninge sau e ger, anul va fi roditor.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Centru Digital Educațional inaugurat de YMCA Moldova în satul Goian ©
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
- Căldura și frigul în sensibilitatea meteorologică populară
- Etnobiologia pietrei: pietrele ca monumente, talismane și repere
- Ina Vandebroek și medicina dintre lumi: cum migrația schimbă cunoașterea despre corp
- Etnobiologia ciupercilor: cunoștințe despre ciupercile comestibile și magice în folclor și viața cot…
- Etnoecologia grădinii: peisajul cultural ca o creație comună a omului și a plantelor
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)