Ţiganca este un sat şi comună din raionul Cantemir. Din componenţa comunei fac parte localităţile Ţiganca Nouă, Ghioltosu și Ţiganca. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Cantemir și la 128 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1724 de oameni. Satul Ţiganca a fost menționat documentar în anul 1570.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Astăzi sărbătorim pentru prima dată pe Sfîntul Gavriil Bănulescu - Bodoni
Creştinii ortodocşi din ţara noastră îl sărbătoresc astăzi pentru prima dată pe Sfîntul Gavriil Bănulescu - Bodoni. În cinstea sa, la Mănăstirea Căpriana a fost oficiată o slujbă specială de către un sobor de preoţi, în frunte cu Mitropolitul Vladimir. La sfînta liturghie au participat oameni veniți din toate colțurile țării, care s-au rugat pentru liniște și pace.
Sute de oameni amenii au străbătut zeci de kilometri pentru a participa la această slujbă specială.
"Astăzi se pomenește un sfînt deosebit al Moldovei, unii din puținii pe care îi avem noi în Moldova. E o slujbă specială nu numai pentru mine, dar pentru toți moldovenii."
"Am venit aici cu întreaga familie din Chișinău, cu rudele pentru că e o zi importantă. Am venit să ne rugăm pentru sănătate, pentru pace în țară, pentru ca copii să fie sănătoși."
În curtea mănăstirii au fost scoase și moaștele sfîntului, la care creștinii s-au închinat și s-au rugat pentru sănătate.
"M-am rugat pentru familie, pentru nepoți, pentru tot neamul nostru, pentru țara noastră. "
"Ne rugăm pentru copii, pentru sănătate, pentru ca să fie bine în Moldova."
Slujba a fost oficiată de către un sobor de preoţi, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove.
"Cred că cu mulți ani înainte de a fi canonizat sfîntul Gavriil, el fiind în această mănăstire s-a rugat către bunul Dumnezeu ca să ajungem la aceste zile frumoase cînd mănăstirea va fi împodobită." a spus Înalt Prea Sfinţitul Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove.
Gavriil Bănulescu - Bodoni a fost canonizat în data de 3 septembrie 2016. Moaştele Sfîntului sunt păstrate la Mănăstirea Căpriana. Gavriil Bănulescu - Bodoni a tipărit mai multe cărţi şi a contribuit la buna desfăşurare a vieţii bisericeşti din Basarabia.
El a fost mitropolit al Moldovei, Poltavei şi Kievului, iar în 1813 a fost numit mitropolit al Basarabiei. Gavriil Bănulescu-Bodoni a zidit cîteva biserici în Chișinău și în alte localități din ţară și a restaurat Mănăstirea Căpriana.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Centru Digital Educațional inaugurat de YMCA Moldova în satul Goian ©
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
- Căldura și frigul în sensibilitatea meteorologică populară
- Etnobiologia pietrei: pietrele ca monumente, talismane și repere
- Ina Vandebroek și medicina dintre lumi: cum migrația schimbă cunoașterea despre corp
- Etnobiologia ciupercilor: cunoștințe despre ciupercile comestibile și magice în folclor și viața cot…
- Etnoecologia grădinii: peisajul cultural ca o creație comună a omului și a plantelor
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)