Duruitoarea este un sat din cadrul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Rîșcani și la 208 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 379 locuitori. Satul Duruitoarea a fost menționat documentar în anul 1755.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
Ce spune tradiţia despre Vinerea Mare
Astăzi este Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră. Este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru mîntuirea neamului omenesc.
În Vinerea Mare, bisericile nu oficiază Sfînta Liturghie. Este şi o zi de post sever, numit şi post negru, în care nu se bea şi nu se mănîncă nimic, pînă nu se scoate din biserică Sfîntul Aer sau Sfîntul Epitaf, o bucată de pînză pe care este zugrăvită pogorîrea în mormînt a Mîntuitorului.
În Vinerea Mare nu se mănîncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet. Credincioşii petrec Vinerea Mare în rugăciune. Tradiţia spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi mănos. În această zi, gospodinele opresc lucrul. Nu se spală şi nu se sacrifică păsări sau animale.
"Nu se lucrează la cîmp pentru ca va fi rodul sec, nu va rodi. Se culeg flori de pădure pentru a cinsti memoria lui Hristos. Se coace pasca. Dacă se încearcă altfel de copturi, aluatul nu creşte şi nu va avea izbîndă gospodina", spune doctorul în etnologie, Tudor Colac.
Sursa: publika.md
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Centru Digital Educațional inaugurat de YMCA Moldova în satul Goian ©
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
- Căldura și frigul în sensibilitatea meteorologică populară
- Etnobiologia pietrei: pietrele ca monumente, talismane și repere
- Ina Vandebroek și medicina dintre lumi: cum migrația schimbă cunoașterea despre corp
- Etnobiologia ciupercilor: cunoștințe despre ciupercile comestibile și magice în folclor și viața cot…
- Etnoecologia grădinii: peisajul cultural ca o creație comună a omului și a plantelor
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)