Budăi este un sat din cadrul comunei Ţipala, raionul Ialoveni. Localitatea se află la distanța de 33 km de orașul Ialoveni și la 44 km de Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 244 de oameni. Satul Budăi a fost menționat documentar în anul 1720.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Sistemul Schengen ar putea fi suspendat
Ministrul german de Interne Thomas de Maizière afirmă că nu poate să exludă o suspendare a Acordului Schengen privind circulaţia fără paşaport între cele mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE), relatează BBC News online.
De Maizière a declarat vineri, pentru BBC, că el susţine Acordul Schengen, dar că acesta poate fi „în pericol".
De asemenea, el a îndemnat Marea Britanie să accepte mai mulţi imigranţi.
Germania se aşteaptă să primească 800.000 de solicitanţi de azil numai anul acesta – cu mult mai mult decât alte state membre UE.
„Desigur, Marea Britanie are un rol special – nu este parte la Schengen", a spus el. „Însă toate statele UE este necesar să fie mai conştiente de responsabilităţile pe care le au", a îndemnat ministrul.
Din zona Schengen fac parte 26 de state europene, marea majoritate membre UE, care a abolit controalele la frontiere şi a introdus reguli comune cu privire la azil.
Însă de Maizière afirmă că zona Schengen este ameninţată din cauza ţărilor care eşuează să adere la principiul potrivit căruia responsabilitatea în procesarea solicitărilor revine ţării care a jucat cel mai important rol în intrarea solicitantului pe teritoriul UE.
Acest principiu este prevăzut de Regulamentul de la Dublin. Cei mai mulţi imigranţi ilegali care traversează Mediterana sosesc în Grecia şi Italia, ale căror autorităţi afirmă că nu pot face faţă acestui val. Mulţi imigranţi pornesc apoi către nord, prin zona Schengen, în speranţa să obţină azil altundeva în UE.
„Dacă nu respectă nimeni legea, atunci (zona) Schengen este în pericol. De aceea avem nevoie urgent de soluţii europene", a subliniat ministrul german de Interne.
Thomas de Maizière a făcut aceste declaraţii în contextul a ceea ce un oficial UE a catalogat „cea mai dură criză a refugiaţilor de la al Doilea Rzboi Mondial" încoace.
Aproximaiv 340.000 de imigranţi au sosit în UE numai anul acesta, dintre care mulţi în ambarcaţiuni improvizate, periculoase, în Italia şi Grecia, a anunţat Agenţia europeană FRONTEX.
Poliţia macedoneană a utilizat vineri gaze lacrimogene împotriva unor imigranţi blocaţi la frontiera cu Grecia, care încercau să pătrundă în această ţară şi să-şi continue drumul către nord.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii
- Gary Paul Nabhan și memoria semințelor: cum deșertul ne învață despre reziliență
- Culoarea ca un cod: cum etnobiologia descifrează paleta naturii
- Soiuri uitate: cum ajută etnobiologia să redescoperim gustul și suveranitatea



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)