15 decembrie 2018, 15:00 Rîuri 5431

Rîul Prut (Slideshow)

Sursa - muntele Goverla, Carpaţi, Ucraina

Gura - Dunărea

Lungimea - 953 km

Suprafaţa Bazinului - 27500 km ²

Consumul de apă - 110 m³ pe sec.

Debitul anual- de 2,4 km³

Prutul izvorăşte de la o altitudine de peste 2.000 m de lîngă versantul Hoverla a Munţilor Carpaţi de pe teritoriul Ucrainei. Curge spre est de la gura lui în direcţia Ieremcei şi a Cernăuţilor. În jos, la o distanţă de circa 100 de km rîul coteşte spre sud şi formează graniţa naturală între Republica Moldova şi România. Începînd cu oraşul Iaşi, Prutul devine navigabil şi se varsă în Dunăre în preajma Galaţilor, în apropiere de confluenţa Dunării cu Marea Neagră.

Prutul este al doilea rîu ca mărime din Moldova. Pe cursul său superior e un rîu tipic de munte cu curenţi furtunoşi, cu praguri şi cascade, pe teritoriul Republicii Moldova, însă, cursul său devine domol, valea rîului se extinde puternic, malurile nu sînt înalte, terasele sînt bine pronunţate. Rîul formează meandre, iar cursul său pe alocuri formează braţe. Lunca inundabilă este înmlăştinită în partea de jos.

Odată cu creşterea nivelului apei în Dunăre cursul Prutului se încetineşte şi se revarsă, acoperind pînă la 8-10 km din lunca inundabilă. În anul 1976, în apropiere de satul Costeşti, Rîşcani, Uniunea Sovietică împreună cu România a construit un baraj, un lac de acumulare şi o Hidrocentrală, ceea ce a făcut posibilă reglementarea debitului rîului şi irigarea unor suprafeţe mai mari.

Apa Prutului este o apă dulce, la fel ca în Nistru, conţine hidrocarbonaţi de calciu, este gustoasă, iar conform vechilor legende populare este şi curativă. Scriitorul Mihail Sadoveanu glumea, că apa Prutului e mai folositoare decît vinul, iar, moldoveni dintr-un motiv sau altul, preferă vinul.

În urma expediţiei comune româno-sovietice, care a studiat Prutul în anii 1964-1965, în baza analizelor chimice şi microbiologice s-a ajuns la concluzia, că Prutul este cel mai curat rîu din întreaga Europă Mijlocie, în ultimele decenii, însă, situaţia s-a înrăutăţit.

Prutul în multe privinţe se aseamănă cu Nistrul, dar există şi diferenţe. Cea mai importantă dintre ele constă în faptul că aproape 37% din debitul anual de apă trece pe timp de vară (pe Nistru 23%), iar scurgerile de primăvară sînt mai puţin abundente - 36% (44% pe Nistru). Într-un an cu debitul mare nivelul maxim al apei este atins în lunile mai şi iunie, într-un an mediu - în mai şi iulie, iar într-un an cu debitul mic - brusc în luna mai. În acelaşi timp, pot avea loc inundaţii puternice, uneori catastrofale în diferite luni. Unul dintre documentele din 1780 conţine următoarea informaţie: „Inundaţii neaşteptate ale Prutului..., rîul a inundat la 3 august 8000 de bovine şi sute de oameni"Apoi, inundaţii grave au fost înregistrate aici în anii 1812, 1837, 1843, 1893, 1955 şi 1970.

Numeroşi afluenţi – „Prutuleţi", care continuă afluenţii altor rîuri mai mici – se întîlnesc în toată albia rîului principal. Mulţi dintre afluenţii mai mici ai rîului Prut vara se usucă complet.

Afluenţii rîului Prut, în Republica Moldova (de la stînga): Medvedca, Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Ciugur, Camenca, Gîrla-Mică, Gîrla-Mare, Delia, Bratulianca, Nîrnova, Lapuşniţa, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga.

Afluenţii Prutului din România (din partea dreapta): Ghireni, Başeu, Jijia, Bahlui, Moşna, Rudjinos, Gîrla-Boul-Bătrîn, Elan, Harincea. Pe Prut sînt situate oraşele Vorohta, Ieremcea, Colomîia, Cernăuţi, Novoseliţa, Ungheni, Leova, Galaţi.

Am adunat materiale despre Prut pe parcursul întregului an, vă prezentăm materialele foto din 9 raioane prin care sau pe lîngă care curge Prutul, începînd cu raionul Briceni la nord şi pînă în raionul Cahul din sud. Vă împărtăşim cîteva din impresiile noastre personale din călătoria noastră de-a lungul Prutului.

Pe tot cursul său rîul are o luncă inundabilă proeminentă, care este destul de vastă în raioanele de sud. De-a lungul întregului său curs Prutul este împrejmuit de păduri inundabile, care în anii cu debitul mare se inundă complet.

Parţial din acest motiv şi, de asemenea, datorită faptului că Prutul a fost mulţi ani sub control de frontieră strict, flora şi fauna s-a păstrat aici aproape în întregime. Deosebit de bogată în diverse soiuri de raţe, bîtlani este lunca inundabilă a Prutului. De-a lungul cursului inferior al rîului, în cele mai mari lacuri naturale din ţară, la fel ca altădată, este mult peşte. În ultimii ani din cauza controlului redus de la frontieră şi scoaterii gardurilor ghimpate de-a lungul întregii frontiere Prutul a devenit mai accesibil atît pentru turişti, cît şi pentru localnici.

Prutul este foarte frumos pe tot cursul său: la nordul Moldovei datorită toltrelor din preajma rîului şi numeroaselor defileuri pitoreşti din raioanele Briceni, Rîşcani, Edineţ; la sud, datorită luncilor inundabile vaste şi lacurilor naturale dens populate cu păsări şi amfibii. Anume aici se afla una dintre rezervaţiile naturale - „Prutul de Jos". Foarte pitoreşti sînt pantele abrupte, întretăiate de numeroase rîpi de pe malurile străvechi ale Prutului, pînă la care milioane de ani în urmă ajungea apa Prutului. Deosebit de pronunţate sînt acestea în raioanele Făleşti, Hînceşti şi Cahul.

Cursul Prutului este rapid şi încetineşte numai în locurile extinderii şi la numeroasele curbe şi meandre şerpuitoare. În multe locuri pot fi observate multiple vîrtejuri.