Elenovca este un sat din cadrul comunei Tîrnova, raionul Donduşeni. Localitatea se află la distanța de 21 km de orașul Dondușeni și la 197 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 8 oameni. Satul Elenovca a fost înființat în anul 1916.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Mănăstirile Tabăra, Orhei și Țigănești, Strășeni (Slideshow)
Două dintre aceste mănăstiri vechi sînt situate, ca de altfel și majoritatea celorlalte mănăstiri ale Moldovei, în locuri uimitor de frumoase, în rezervațiile din centrul Moldovei, în zona Codrilor Moldovei. Vă vorbim aici de două mănăstiri, aflate în vecinătate una față de alta, cu toate că una dintre ele se află în raionul Orhei, iar cea de-a doua în raionul Strășeni.
Mănăstirea Tabăra
Mănăstirea Tabăra cu hramul Adormirea Maicii Domnului este mănăstire de maici, fiind situată în apropierea satului Tabăra, la 21 km de orașul Orhei. După părerea unor cercetători, a fost fondată în anul 1784, de către boierul Gheorghe Russo, alții consideră că ctitor al mănăstirii a fost vătaful Dariu Carp (1779). Inițial, a fost o mănăstire de călugări, iar în anul 1815, potrivit ordinului mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, aici au fost mutate călugărițele Schitului „Fîntîna Doamnei", din județul Orhei.
În anul 1828 a fost construită biserica de vară cu hramul Adormirea Maicii Domnului în locul celei din lemn, din secolul al XVIII-lea, iar în anul 1857 a fost înălţată cea de a doua biserică din piatră cu hramul Sfînta Treime.
În perioada sovietică biserica Adormirii Maicii Domnului a fost transformată în Casă de Cultură, iar apoi folosită ca depozit, iar în incinta Bisericii Sfînta Treime a fost şcoala sătească. În anul 1959, maicile au fost izgonite din mănăstire, multe dintre casele lor fiind ocupate de săteni.
Mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990. Bisericile mănăstirii au fost construite din piatră și cărămidă. Picturile interioare ale Bisericii Adormirea Maicii Domnului, executate încă în anul 1956, au fost restaurate în anii '90 ai secolului al XX-lea. La mănăstire se păstrează două icoane vechi ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus, care datează din anul 1821 și, respectiv, anul 1863.
Această mănăstire este situată în centrul satului, pe panta ponorului, iar dacă urcăm spre stradela cea mai de sus a satului, atunci în faţa noastră se deschid peisaje cu adevărat uimitoare. Prezintă interes deosebit și satul în sine, a cărui viață este, indisolubil, legată de cea a mănăstirii. Aceasta este una dintre destinaţiile turistice preferate ale multor pelerini și turiști care vizitează locurile în cauză.
Mănăstirea Ţigăneşti
Mănăstirea cu hramul Adormirii Maicii Domnului de călugări este situată în apropierea satului Ţigăneşti, raionul Străşeni, la distanța de 35 km de Chișinău. Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1725 de către boierul Lupu Dencă şi răzeşii din comuna Cobîlca (în prezent: Codreanca). Ei au construit prima biserică din lemn. Ieromonahul Samuel a fost primul stareţ al mănăstirii.
În anul 1846 în locul bisericii din lemn cu hramul Adormirii Preasfintei Fecioare Maria, care către acel moment se transformase în ruine, a fost construită biserica din piatră. Cea de-a doua biserică (de iarna), cu hramul Sfîntului Ierarh Nicolae a fost construită în anul 1868, pe timpurile egumenului Ghedeon.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au încercat de cîteva ori să închidă mănăstirea. Prima încercare a fost făcută în anul 1945, cînd egumen era Ioachim Burlea. Atunci însă mănăstirea a rezistat. În anii '50 mănăstirea deținea încă 108 de hectare de pămînt, două mori de apă și una de vînt și era locuită de 180 de călugări și poslușnici. În anul 1960 toți cei 165 de călugări au fost încărcați în mașini și duși într-o direcție necunoscută. Icoanele și cărțile bisericești, sub pretextul că sînt duse la Hîrbovăț, au fost arse. Doar o singură icoană a fost salvată, cea a Sf. Panteleimon, oferită în dar mănăstirii, în anul 1909, de către Episcopul Serafim. Cimitirul mănăstirii a fost nivelat. A dispărut Calea Călugărițelor, care făcea legătura sfîntului hram cu MănăstireaTabăra de maici.
În incinta mănăstirii a fost deschis Spitalul de Psihiatrie. Pacienții au fost cazați în chiliile monahale și în biserica de iarnă, iar biserica de vară a fost transformată în depozit.
Mănăstirea a fost restaurată în anul 1992, fiind reparate clădirile complexului monahal.
Biserica de vară Adormirea Maicii Domnului construită în stil rusesc, are un plan dreptunghiular, fiind de dimensiuni mici. Deasupra pridvorului și pompei se înalță două turnuri în stil gotic. Absidele laterale sînt puțin evidențiate.
În anul 2009 a fost sfințit cel de-al treilea locaș sfînt al mănăstirii, în cinstea icoanei Maicii Domnului "Dătătoare de viață", pentru că se află mai sus de izvor. Recent, zona în care este situată Mănăstirea Țigănești a devenit parc național. O atracție turistică este aici impresionanta bibliotecă cu cărți vechi.
Mănăstirea Țigănești, spre deosebire de Mănăstirea Tabăra, este situată direct în masivul de pădure, departe de satul cu aceeași denumire, fiind înconjurată de pădure din trei părți, în apropierea ei aflîndu-se două lacuri pitorești. Puteți ajunge aici pe drumul forestier abrupt de pe autostrada M2 sau cotind de pe aceeași autostradă pe drumul de lîngă satul Codreanca, care șerpuiește apoi prin vale, trecînd prin satele Țigănești și Onești, din raionul Strășeni. Acesta este un traseu foarte pitoresc, iar mănăstirea pe an ce trece primește din ce în ce mai mulți pelerini și turiști, atît din Moldova, cît și din alte țări.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională
- Stelele ca un calendar: etnoastronomia și ritmurile naturii
- Când sufletul vede mai departe decât ochii: fondatorul orb al unui domeniu familial și tată a cinci…
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)