30 aprilie 2018, 14:00 Natura şi turismul 45719

Grădina publică „Ştefan cel Mare” – o atracție a Chișinăului

Grădina publică „Ştefan cel Mare” este atît unul dintre cele mai vechi parcuri din Chișinău, cît şi din Moldova. Construcţia sa a început în anul 1818. Pe parcursul anilor, parcul a avut mai multe denumiri ‒ Parcul Alexandrovskii, Grădina publică, Parcul „A. Puşkin”. Denumirea actuală o poartă din anii '90. Are o suprafaţă de 7 hectare.

Plantarea şi planificarea parcului a fost realizată sub conducerea specialistului în organizarea teritoriului oraşului Bogdan Eitner. Pentru a proteja puieţii parcului de animalele domestice, în special de capre, parcul a fost împrejmuit cu un gard împletit din lemn. În anii 60 ai secolului al XIX-lea s-a decis ca parcul să fie împrejmuit cu un gard mult mai solid. La propunerea arhitectului A. Bernardazzi a fost luată decizia de a turna la Odesa un gard de fontă care a şi fost montat la sfîrşitul anilor 1860, păstrîndu-se pînă în zilele noastre.

Parcul are 7 intrări pe întreg perimetrul său. În parc cresc aproximativ 50 de specii de arbuşti şi arbori, mulţi dintre care au deja sub 200 de ani, inclusiv un salcîm gigant. Altădată în parc funcţionau 4 havuzuri, în prezent funcţionează doar unul, cel central.

În anul 1885 într-un colţ al parcului, pe locul cinematografului Patria-Loteanu de astăzi a fost instalat bustul de bronz al poetului Alexandr Puşkin, o copie a unei părţi a monumentului poetului de la Moscova, realizată de sculptorul А. Opekuşin. În anii de după război, monumentul a fost mutat în centrul parcului în legătură cu construcţia cinematografului.

În anul 1958 a fost pusă piatra de temelie a Aleii Clasicilor literaturii moldovenești, care în ultimul deceniu s-a extins în partea adiacentă străzii 31 august. În anul 1964 a fost creată Aleea Prieteniei, unde au plantat copaci oaspeţii de vază ai Chişinăului, inclusiv primul cosmonaut al planetei ‒ Iurii Gagarin. Din păcate, panourile cu inscripţiile respective au fost scoase în anii 90 ai secolului al XX-lea, copacii, din fericire, au rămas pe loc.

La intrarea în parc, colţ cu bul. Stefan cel Mare şi str. Bănulescu-Bodoni în anul 1928 a fost instalat monumentul în cinstea domnitorului Ştefan cel Mare, realizat de sculptorul A. Plămădeală şi arhitectul E. A. Bernardazzi. În secolul al XIX-lea pe acest loc se afla monumentul ţarului Alexandru al II-lea, care a fost demolat după Revoluţie.

Grădina Publică este locul de odihnă preferat al orăşenilor, aici au loc numeroase sărbători şi festivaluri ‒ Ziua Oraşului, Etnofestivalul, Ziua Limbii, sărbători, dedicate aniversărilor clasicilor literaturii moldoveneşti şi poetului rus Alexandr Puşkin. Parcul mai tot timpul este plin de lume, aici domneşte o atmosferă cu totul specială de linişte şi pace. Aici vin tinerii pictori cu şevaletele lor, iar în colţul parcului pe terenul de joacă sînt întotdeauna mulţi copii. Există două cafenele, dar şi gherete cu îngheţată şi băuturi răcoritoare.

Adevărate bijuterii ale parcului sînt cei doi lei din marmură, întinşi pe postament, la capătul Aleii Clasicilor, în preajma havuzului central. Ei sînt lustruişi în adevăratul sens al cuvîntului de mîinile copiilor şi adulţilor care vizitează parcul. Este destul de dificil, probabil, să găsim vreun locuitor al Chişinăului, care nu s-a fotografiat cel puţin o dată lîngă aceste frumoase sculpturi.

Parcurile Chişinăului - Album foto