Foto: jurnalul.ro

28 ianuarie 2015, 09:28 Diaspora moldovenească 6825

Mesajul Greciei pentru Europa

Grecii au votat. Stânga radicală Syriza a câştigat. O victorie care ar putea avea un impact dincolo de frontierele ţării. Formaţiunea şi-a axat campania pe un program care a reunit în special renegocierea datoriei publice şi măsurile de urgenţă pentru a face faţă “crizei umanitare”, după şase ani de recesiune.

Alexis Tsipras, liderul Syriza, a fost desemnat luni premier al Greciei, după ce a depus jurământul în faţa preşedintelui ţării, Carolos Papoulias.

Depunerea jurământului s-a făcut în cadrul unei ceremonii civile, o premieră în Grecia, ţară ortodoxă, unde această ceremonie avea în mod tradiţional un caracter religios.

Ce vrea Tsipras

Fără îndoială, Alexis Tsipras doreşte să obţină o reducere a uriaşei datorii (300 de miliarde de euro şi 175% din PIB), în afară de posibilitatea de a le oferi grecilor o gură de aer pentru viaţa de fiecare zi: majorarea salariului minim de la 580 la 751 de euro sau eliminarea anumitor impozite, contrar părerilor exprimate de troica finanţatorilor internaţionali.

Preşedintele Deutsche Bundesbank, Jens Weidmann, l-a îndemnat pe Alexis Tsipras “să nu facă promisiuni iluzorii” concetăţenilor săi.

Speranţelor de schimbare ale unora le răspund temerile altora în privinţa unei destabilizări a economiei. Între cele două, exista masa celor care nu aşteaptă miracole, ci vor ceva nou.

Îngrijorare în Germania

Victoria stângii radicale Syriza la alegerile legislative din Grecia provoacă îngrijorare în Germania, care se teme că politica europeană de rigoare bugetară şi reforme structurale dorită de cancelarul Angela Merkel ar putea fi pusă sub semnul întrebării.

Cancelarul german se aşteaptă de la Syriza “să respecte angajamentele” asumate de guvernele precedente, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, reafirmând că Germania vrea ca Grecia să rămână în zona euro.

În schimb, liderul grupului conservator al Angelei Merkel în Bundestag, Hans-Peter Friedrich, a fost mai tranşant. “Grecii au dreptul să aleagă pe cine vor. Dar şi noi avem dreptul să nu le mai finanţăm împrumuturile”, a declarat acesta cotidianului Bild.

O nouă politică?

Pentru presa germană, lucrurile sunt clare:”Alegerile de la Atena trebuie să marcheze începutul unei noi politici: UE trebuie să şteargă o parte din datoriile grece şi să ceară, în schimb, reforme. Strategia austerităţii cu orice preţ a eşuat”, scrie Der Spiegel.

Acelaşi ton şi la The Observer:”După cinci ani de supunere la brutalităţile economice ale ortodoxiei neoliberale, grecii nu mai sunt acelaşi popor”. “Aceste alegeri marchează o mare schimbare: un viraj istoric pentru o ţară care, aflată în prima linie a crizei euro, a pus la îndoială discursul dominant al Bruxelles-ului şi Berlinului”.

Şefa FMI, Christine Lagarde, a fost categorică: Grecia trebuie să respecte reglementările zonei euro şi nu poate solicita un tratament special pentru datoria sa, după victoria stângii radicale. În opinia sa, Grecia trebuie să adopte reforme structurale cuprinzătoare, cum ar fi colectarea taxelor şi reducerea numărului de dosare restante în sistemul judiciar.
Formaţiunea lui Tsipras şi partidul Grecii Independenţi care, la fel ca Syriza, se opune unui acord de asistenţă internaţională din partea UE şi a FMI, au convenit luni să formeze Guvernul.

Syriza, care a obţinut 149 dintre cele 300 de locuri din Parlament, cu 36,34% dintre sufragii, este primul partid aflat la putere în Europa care contestă deschis politica de austeritate, sprijinită în special de Germania. Syriza vrea şi o reducere a datoriei ţării, ceea ce întâmpină opoziţia creditorilor ţării, UE şi FMI.