Fetiţa este un sat din cadrul comunei Albina, raionul Cimişlia. Localitatea Fetița se află la distanța de 24 km de orașul Cimișlia și la 48 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 436 de oameni. Satul Fetița a fost atestat în anul 1907.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
|
O moldoveancă a lansat, în Germania, o afacere cu plăcinte (Foto)
Povestea Zinaidei Chilari se deosebește de cea a miilor de moldovence, nevoite să zboare peste mări și țări în căutarea unor condiții mai bune de trai. De cînd s-a stabilit în orașul german Offenbach am Main, visează în fiecare zi că se va întoarce în Moldova și crede cu tărie că acest lucru se va întîmpla. Alături de soț, Zinaida și-a deschis o „plăcintărie pe roți". Dragostea și dăruirea o ajută să-i încînte pe nemți cu plăcinte moldovenești, care se bucură de tot mai multă popularitate. Noi am găsit-o după o apariție a sa într-o publicație locală din Germania. „Să revenim acasă este cel mai mare vis pe care îl avem", ne-a mărturisit iscusita moldoveancă.
Dragă Zinaida, cum s-a întîmplat să ajungeți în Germania și cum v-a întîmpinat acest stat aparent „rece", din spusele celor deja ajunși acolo?
Draga mea Daniela, vreau să încep cu aceea că niciodată nu mi-am dorit să plec de acasă, Moldova e locul meu drag, în care mereu revin cu dor. Am ajuns peste hotare pentru că acolo era soțul meu, am plecat cu gîndul că stăm 1-2 ani și venim acasă, dar nu a fost să fie.
Toți mă întreabă „Cum e Germania? Este rece?" Nu... este doar un stat în care se simte ordine, stat în care te simți în siguranță. Da... nu sînt așa petrecăreți ca noi, sînt mai conservatori, au alte tradiții, deprinderi, alt stil vestimentar, dar în schimb eu aici am întîlnit oameni foarte buni, oameni care m-au susținut, oameni simpli.
Necunoscînd limba germană, îmi venea greu să mă exprim, dar ei cu răbdare îmi explicau totul, încurajîndu-mă că vorbesc foarte bine și că sînt bravă; oameni cărora le povestesc cu drag de unde venim.
O a doua întrebare firească e legată, evident, de bucătăre. Cine v-a învățat să gătiți cu atîta măiestrie și de la cine ați moștenit „taina" plăcintelor moldovenești autentice?
Măiestrie nu se poate numi, pentru că nu am atins acest nivel, fac doar ceea ce-mi place și o fac cu mare drag. La noi în familie, cea mai gustoasă pîine și cele mai bune plăcinte le făcea bunica. Sînt cu ea la telefon dacă nu știu cum să fac ceva; ea de mică mă lua pe lîngă cuptor și poate de acolo s-a început tot.
Presupun că nu e nici pe departe ușor să lansezi o afacere în străinătate. Cum v-a venit ideea lansării unui start-up gastronomic și cu ce succese se pot „lăuda" astăzi arătoasele plăcinte by Zinaida Chilari?
Majoritatea nemților pe care i-am întîlnit nu știau de Moldova; nici chiar unde se află. Încercam mereu să le explic și neapărat pomeneam de bucătăria noastră. Astfel, mi-a venit ideea să le vorbesc altfel despre Moldova, nu doar geografic, dar și gastronomic. Sper să-mi reușescă și mai departe.
Intuiesc că germanii văd, în plăcintele noastre, o formă de fastfood. Cu ce impresii rămîn băștinașii, ori de cîte ori vă gustă capodoperele?
Nu m-am așteptat că nemților o să le placă; sînt impresionați de plăcintele noastre cu cartofi și vișină, spun unii că așa le faceau și bunicile lor pe timpuri, doar că se numeau altfel și aveau altă formă.
Este adevărat că aluatul combinat cu diferite legume sau fructe este baza comună a istoriei culinare a multor neamuri; spun că le aduce aminte de copilarie. Așa am început să caut rețete vechi ale nemților și am găsit una aproape identică cu a noastră. Se numește „punga cu cartofi" și era consumată cu mousse de măr. Ei vizual poate nu înțeleg, dar după ce gustă, spun că simt gust de casă.
Care sînt cele mai mari provocări cu care vă confruntați? Sînteți adepta „credinței în vis" – ca și formulă a succesului?
Da, sînt o visătoare, eu cred foarte mult în Dumnezeu și cred că tot ceea ce-ți dorești cu adevărat, dacă ai scop frumos în care investești dragoste și suflet, neapărat o să se îndeplinească.
Noi nu am făcut nimic deosebit, este o simplă rulotă în care facem plăcinte; este ceva mic, după puterile noastre, care cu mare drag ne trezește dimineața să mergem la muncă. Asta mă face fericită și-mi dă un imbold să cred că orice provocare merită acestă satisfacție pe care o am, cînd un client este mulțumit.
Nu vom pătrunde acum în „taina comercială". Vă rugăm doar să ne spuneți un secret al celor mai bune plăcinte din lume.
Secretul este același: „tot ceea ce faci, să faci cu drag". Credeți-mă: eu nu fac plăcinte deosebite de cele ale altor gospodine și nu folosesc o rețetă mai specială; doar că le fac în felul meu și o fac din inimă.
Vorbiți-ne despre colaborarea recentă cu o publicație germană, pe paginile căreia ați apărut grație poveștii de succes.
Da, a fost o zi interesantă pentru mine. Inițial credeam că a venit vreun control, nu-mi puteam explica altfel de ce doamna, cu un pix și o foaie, îmi punea atîtea întrebări. Dar cînd mi-a spus că este jurnalistă, a mîncat plăcinte de la noi, i-au plăcut și a decis să scrie un asticol despre asta, am rămas foarte surprinsă.
După ce a ieșit articolul în ziar, au venit nemți care cumpărau plăcinte și încercam să le explic că acesta este un produs tradițional, că se numește „plăcintă", la care ei îmi răspundeau: „Dar noi știm, noi am citit".
Mă bucură faptul că acest articol, dacă nu a făcut un neamț să vină să guste plăcintele, măcar a provocat pe cineva să caute pe Google unde este Moldova.
Cine sînt oamenii cărora ați dori să le mulțumiți pentru tot sprijinul, inspirația și umărul pe care vi l-au oferit ori de cîte ori ați simțit nevoia?
În primul rînd vreau să-i mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat familia pe care o am, familie care m-a susținut și mă susține, iar pentru asta îi mulțumesc enorm. Sper că într-o zi o să le întorc osteneala și să pot să le dau copiilor mei atîta susținere, cîtă îmi dau ei mie.
Admiteți că ați putea reveni acasă, pentru a continua aceeași idee de business?
Să revenim acasă este cel mai mare vis pe care îl avem și sînt sigură că asta se va întîmpla. Pentru că acolo-mi sînt rădăcinile, acolo-mi am părinții care vorbesc în limba maternă!
Pentru că înțelegeți nu din auzite cît de important este sprijinul cuiva, atunci cînd ești departe, vă rog să lăsați un mesaj pentru toate femeile din diasporă, care au ajuns să citească aceste rînduri.
Desigur... fiți așa cum sînteți, găsiți lucrul care vă face plăcere, pentru că nimic nu este imposibil atunci cînd este dorință și dăruire. Nimic și niciunde nu e rece, depinde din ce colț ne uităm și cum vrem să vedem noi lucrurile.
Zinaida, vă mulțumim pentru acest interviu! Fie ca orice vis pe care îl aveți încolțit în inimă să înflorească și să vă aducă roade bogate!
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
- Schengen doar pe hîrtie: Bulgaria introduce control temporar la granița cu România
- Cum vede Angela Merkel rezolvarea problemei imigrației ilegale
- Ambasada Republicii Moldova în Republica India a fost inaugurată oficial
- Pe ce loc este pașaportul biometric moldovenesc în topul celor mai puternice acte din lume în 2024
- Vizita lui Popșoi în SUA: Moldova va deschide un consulat la Chicago
- România și Bulgaria vor fi membri deplini ai spațiului Schengen din 1 ianuarie 2025
- De ce ar trebui o femeie să poarte bijuterii?
- Rețeta ayurvedică de lapte auriu – băutura antiinflamatoare perfectă!
- Condimentul fantastic - Turmericul - întinerește și tratează numeroase afecțiuni
- Elefanții și statuetele negre din Mexicul antic. Misterul olmecilor (+Foto)
- Viitorul sub semnul inteligenței artificiale: Cultura non-umană și manifestările ei
- Serios despre fiziologia nașterii
© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(1)