Alexăndreşti este un sat şi comună din raionul Rîşcani. Din componenţa comunei fac parte localităţile Cucuieţii Vechi, Cucuieţii Noi, Ivăneşti și Alexăndreşti. Localitatea este situată la distanța de 13 km de orașul Rîșcani și la 198 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004 populaţia satului constituia 272 de oameni. Satul Alexăndrești a fost menționat documentar în anul 1898.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Reemigrarea: un plan al autorităților sau vorbe goale?
Vladislav Bordeianu
Din cauza corupției și instabilității economice, majoritatea cetățenilor moldoveni nu doresc să revină acasă.
Totuși, autoritățile, fără a pierde speranța, au aprobat un nou plan de acțiuni pentru 2017-2020 privind reintegrarea conaționalilor care se întorc de peste hotare. Experții văd în asta un semn bun, dar consideră că cel mai bun program de revenire a migranților este crearea locurilor de muncă pentru cei care încă nu au plecat.
„Nu vrem acasă"
Experții misiunii moldovenești la Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au efectuat un studiu cartografic, potrivit căruia, majoritatea cetățenilor Moldovei, aflați peste hotare, nu doresc să revină în țară din varii motive, inclusiv din cauza neîncrederii față de sistemul politic și economic. Mulți sînt nemulțumiți de furtul miliardului și consecințele acestuia, de munca prost remunerată, precum și nu sînt siguri de viitorul copiilor lor. Și asta în pofida faptului că în ultimii ani Uniunea Europeană a investit multe mijloace în proiectele de susținere a migranților. Totodată, mulți dintre cei care au încercat să revină și să-și lanseze propria afacere, în scurt timp au plecat din nou peste hotare, din cauză că le este greu să se adapteze în patrie. Ei se confruntă cu greutăți la deschiderea propriei afaceri. Lipsa dorinței moldovenilor de a se întoarce este condiționată în primul rînd de lipsa posibilității de a-și găsi un loc de muncă demn.
Peste 70% dintre migranții care au părăsit Moldova sînt tineri cu vîrste de pînă la 40 de ani, cu studii. Plecînd peste hotare, migranții moldoveni rar se angajează conform specializării. Deseori, femeile sînt nevoite să îngrijească de bolnavi sau copii, iar bărbații lucrează sau la construcții, sau în transporturi. Totuși, cei mai mulți dintre ei se adaptează și nu văd sens să revină acasă. Potrivit studiului, în ultimii ani, principalul scop al conaționalilor noștri în altă țară era legalizarea. Unii deja și-au procurat locuință sau terenuri, au contractat credite, au economii sau și-au lansat afaceri.
Majoritatea moldovenilor stabiliți peste hotare sînt convinși că autoritățile din Moldova nu sînt interesate de soarta cetățenilor. Acești oameni nu au auzit niciodată de măsurile de reemigrare, întreprinse de Guvern.
Planurile autorităților
Deocamdată acesta este un nou plan aprobat de Guvern, cu ajutorul căruia autoritățile intenționează pe parcursul anilor 2017-2020 să-i aducă pe moldoveni înapoi acasă. Scopul documentului este reducerea consecințelor migrației. În primul rînd, planul prevede susținerea, diversificarea măsurilor și îmbunătățirea serviciilor de reintegrare școlară, programele pentru tineret și oameni în etate, precum și măsuri de angajare în cîmpul muncii. Alte acțiuni vor viza reflectarea accesului la finanțe, implementarea și diversificarea programelor de atragere a transferurilor bănești în dezvoltarea economiei naționale.
Totodată, a fost creat un comitet interministerial pentru diasporă, migraţiune şi dezvoltare. Şi a fost aprobat mecanismul de coordonare şi promovare a politicii de stat atît de către organele administraţiei centrale, cît şi locale.
Dar nu trebuie să uităm şi despre alte măsuri întreprinse de autorităţi, inclusiv programul de atragere a transferurilor băneşti în economie PARE 1+1. Acesta a fost prevăzut pentru migranţii care doresc să-şi iniţieze o afacere în Moldova. Esenţa lui este că la fiecare leu investit, statul se obligă să compenseze 1:1. Astfel, la finele lunii decembrie 2016, prin intermediul acestui program, 900 de întreprinderi au beneficiat de granturi. Valoarea finanţării nerambursabile a constituit 158,77 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), 52% dintre întreprinderi au fost creat în agricultură, 26% - în industria procesatoare şi 22% - în domeniul serviciilor. Totodată, cea mai mare parte – 85% dintre întreprinderi activează în mediul rural, iar restul – în municipiul Chişinău.
Continuarea aici.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională
- Stelele ca un calendar: etnoastronomia și ritmurile naturii
- Când sufletul vede mai departe decât ochii: fondatorul orb al unui domeniu familial și tată a cinci…
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)