Foto: facebook.com

07 iunie 2018, 11:15 Copiilor 7037

Află cît de pregătit este copilul pentru a rămîne singur acasă

Gradul de independenţă al copilului nu creşte neapărat odată cu vîrsta. Doi adolescenţi de 14 ani se pot comporta diferit în aceeaşi situaţie. Dacă intenţionaţi să plecaţi, cu siguranţă vă faceţi griji pentru el şi vă întrebaţi cât de pregătit este să se descurce în lipsa dumneavoastră.

Încurajaţi independenţa copilului

Pentru a deveni mai matur şi mai puternic, un copil are nevoie de independenţă. Părinţii care învaţă copilul să se bazeze pe propriile forţe vor câştiga aprecierea, respectul şi dragostea lui. Părinţii care sunt atenţi la evoluţia copilului, îi oferă ocazii să-şi dezvolte capacităţile şi să devină independent. Astfel, copilul acumulează experienţe valoroase care îl ajută în viaţă. Cu siguranţă, copilul are nevoie de suportul şi ghidarea adulţilor în acest proces de maturizare.

Răspundeţi la următoarele întrebări şi veţi înţelege în ce măsură copilul este pregătit să se descurce fără dumneavoastră:

Copilul sau adolescentul îşi asumă singur responsabilitatea pentru pregătirea lecţiilor şi a activităţilor care ţin de gospodărie? Este nevoie să-i amintiţi despre sarcinile care sunt în responsabilitatea lui?

Copilul sau adolescentul face faţă nevoilor sale de bază? Se îmbracă adecvat vremii şi ocaziei, poate folosi aparate de bucătărie, respectă regulile elementare de igienă şi regulile de securitate?

Copilul sau adolescentul ia decizii în mod independent? Are gândire critică? Se descurcă în situaţii noi?

Aveţi o relaţie bazată pe încredere cu copilul dumneavoastră? Deseori urmează sfaturile pe care i le daţi? Contează pe dumneavoastră atunci când are nevoie de sfaturi sau ajutor? Aţi discutat cui să se adreseze pentru ajutor, dacă va avea nevoie?

Dacă aveţi mai mulţi copii, relaţia dintre ei este prietenoasă? Cei mari au grijă de cei mici? Se înţeleg între ei? Se ascultă unii pe alţii?

Unii părinţi cer de la copil să-i asculte „fără să le întoarcă vorba înapoi". Apoi, brusc, pe la 25 de ani, cer de la el să ia decizii independente, să fie puternic, să conducă, să aibă succes, să câştige bani. Dar asta nu se întâmplă doar cu vârsta, asta se învaţă în familie. Acordaţi încredere copilului, oricât de mic ar fi el, respectaţi-i opinia şi demnitatea, implicaţi-l în luarea deciziilor. Oferiţi copilului posibilitatea de a alege şi respectaţi-i dorinţele.

Discutaţi despre siguranţă şi comportamente sigure

Asiguraţi-vă că apartamentul sau casa este un spaţiu sigur pentru copil: lacătul la uşă funcţionează, medicamente se păstrează în spaţiu separat, sistemele de încălzire funcţionează fără riscuri. Vorbiţi cu el cum să procedeze în caz de urgenţe sau accidente. Scrieţi împreună numerele de telefon ale serviciilor de urgenţă, ale unor instalatori şi alţi „oameni utili".

Discutaţi cu copilul despre comportamentul în diferite situaţii dificile sau în care este ameninţată integritatea lui fizică şi psihică. Asiguraţi-vă că adolescentul poate să opună rezistenţă unor propuneri din partea altor persoane, pe care le consideră periculoase. Spuneţi-i unde să se adreseze pentru asistenţă medicală sau psihologică.

Vorbiţi-i despre pericolele ce pot apărea în cazuri de ebrietate, inclusiv despre şofatul sub influenţa alcoolului. Asiguraţi-vă că adolescentul are acces la informaţii despre droguri, alcool, fumat, infecţii cu transmitere sexuală şi pericolul pe care acestea le reprezintă pentru viaţa, sănătatea şi oportunităţile sale de viitor.

Discutaţi despre aşteptările pe care le aveţi ca părinte faţă de comportamentul lui în lipsa dumneavoastră. De exemplu, doriţi să frecventeze şcoala şi cercurile pe interese. Vorbiţi-i despre faptul cum să primească în ospeţie prieteni şi să meargă în ospeţie la cineva, cât timp şi în ce scop să folosească televizorul sau computerul. Spuneţi-i deschis ce şi cui doriţi să spună despre plecarea şi aflarea dumneavoastră în străinătate.

Discutaţi cu copilul despre viitor. Vorbiţi despre planurile dumneavoastră şi aspiraţiile lui. Aflaţi ce-i place şi ce nu-i place. Informaţi-vă despre posibilităţile educaţionale şi opţiunile referitoare la profesie şi carieră.

Încurajaţi-vă copilul să solicite ajutorul dumneavoastră sau al altei persoane atunci când nu se descurcă de unul singur. Ajutaţi-l să înţeleagă că a cere ajutor este un lucru firesc şi nu are nimic cu ruşinea. Vorbiţi-i despre situaţiile în care dumneavoastră aţi apelat la ajutorul cuiva.