Speia este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Satul este situat la o distanţă de 18 km de oraşul Anenii Noi şi la 50 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2837 de oameni. Prima atestare documentară a satului Speia (cu numele Chivărul) datează din anul 1636.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
A fost dat startul sezonului de recoltare a strugurilor de masă
Producătorii de struguri de masă au început culesul viilor. Deşi recolta este bună, iar canicula nu a dăunat producţiei, marfa va fi mai puţină decât anul trecut. Autorităţile preconizează ca o bună parte din producţie să fie exportată, relatează Mesager.
Ludmila Danilov lucrează al doilea an la vie. Femeia spune că este cam obositor să culegi strugurii pe aşa căldură, dar se bucură că are un loc de muncă stabil. „Strugurii sunt frumoși, ne bucurăm și îi așezăm în lădiță. Astăzi am ieșit de mai dimineață în câmp, că e soarele puternic, dar așa, la 8:00 începem lucrul, până la orele 17:00", spune femeia.
Pe câmp, fiecare muncitor are o misiune bine stabilită, bărbaţii se ocupă de transportarea lăzilor cu struguri, iar femeile culeg. Şi așa, zeci de oameni vor culege strugurii de pe 70 de hectare. Viile aparţin unei cooperative din Cimişlia, fondată de șase agricultori. Fermierii spun că se aşteaptă la o recoltă de aproximativ 600 de tone de struguri.
„Preconizăm o roadă puțin mai mare ca anul trecut, din cauza că sortul de Codreanca care azi se recoltează îl îngropăm de îngheț, cu toate că necesită foarte mari cheltuieli", afirmă Ion Baban, președintele Cooperativei.
Pentru a spori calitatea strugurilor, aici au fost construite câteva frigidere şi două camere de prerăcire.
Marfa va fi vândută pe piaţa din Republica Moldova sau exportatorilor. Un lot de struguri a fost deja cumpărat de un exportator. Strugurii vor ajunge în scurt timp în Rusia. „Rusia oferă un preț mai avantajos, ceea ce este și pentru noi mai convenabil și pentru producătorul de la fața locului. Eu sunt de acord că trebuie să colaborăm cu toate țările europene, dar până când, Rusia ne oferă un preț mai bun", susține Marin Pavalache, exportator.
Autoritățile de la Chișinău prognozează pentru 2015 o recoltă de aproximativ 85 de mii de tone struguri de masă. Dintre acestea, aproape 60 de mii de tone urmează a fi exportate.
Anul trecut, agricultorii au cules aproape 100 de mii de tone de struguri. În acest an, producătorii vor cere pentru un kilogram de struguri de masă, 15-16 lei.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Centru Digital Educațional inaugurat de YMCA Moldova în satul Goian ©
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
- Căldura și frigul în sensibilitatea meteorologică populară
- Etnobiologia pietrei: pietrele ca monumente, talismane și repere
- Ina Vandebroek și medicina dintre lumi: cum migrația schimbă cunoașterea despre corp
- Etnobiologia ciupercilor: cunoștințe despre ciupercile comestibile și magice în folclor și viața cot…
- Etnoecologia grădinii: peisajul cultural ca o creație comună a omului și a plantelor
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)